Apel

de Radu PETRESCU-MUSCEL

Radu_Petrescu_Muscel

Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt?
Unde sunt străzile cu numele martirilor anticomunişti?
Apel către societatea civilă în favoarea judeţului Argeş-Muscel şi a redenumirii de străzi în amintirea liderilor rezistenţei anticomuniste executaţi de călăi răsplătiţi cu 500 de lei: Traian Marinescu Geagu (1950), Lt. Toma Arnăuţoiu (1959) , Lt. col. Gheorghe Arsenescu (1962) şi organizaţia „Haiducii Muscelului…

În curând comemorăm 25 de ani de la căderea comunismului. 25 de ani – aproape o generaţie – de cînd Nicolae Ceauşescu, fostul preşedinte al României, a fost executat, premeditat, în Sfânta zi a Crăciunului anului 1989. Nu ştim încă prea bine bine dacă sunt şi 25 de ani de la căderea definitivă a comunismului în minţile Parlamentarilor, ale Autorităţilor locale, indiferent de judeţ. Pentru a avea această certitudine, ei trebuie să facă fapte concrete. Altfel, ne vom pune în continuare întrebări. Printre acestea, este necesar ca Ei să fie cei care trebuie să consfinţească prin lege importanţa istorică a rezistenţei armate anticomuniste din fostul judeţ Muscel, a celor care au luptat în munţi sau care i-au susţinut pe cei care au făcut-o, intraţi în memoria colectivă, a oamenilor simpli, sub numele de “Haiduci”, “Haiducii Muscelului”, în timp ce în dosarele întocmite de Securitate, ajunse cu mare greutate la C.N.S.A.S., erau anatemizaţi astfel: “Banda Arsenescu-Arnăuţoiu”.

Există un început în toate, iar în Argeşul renumit odinioară prin sălbăticia unor Ioan Cârnu şi Alexandru Dumitrescu, Mihail Nedelcu, Mihail Chicoş, Nicolae Pleşiţă şi Ion Dincă “Te-leagă”, acest început poartă un nume simbolic: „Enciclopedia Argeşului şi Muscelului”, o lucrare amplă, în patru volume, fundamentată ştiinţific. În volumul I găsim fişele liderilor fondatori: Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU (executat la Jilava, pe 29 mai 1962 – pag. 49-50) şi Lt. TOMA I. ARNĂUŢOIU (executat la Jilava, în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959 – pag. 47). Iar în volumul al II-lea, fişa organizaţiei “Haiducii Muscelului” (pag. 185).
Coordonatorul lucrării, dl. Prof. univ. dr. Petre Popa, sintetizează astfel importanţa jertfelor lor în prefaţa intitulată “Spiritul enciclopedismului şi Argeşul” (pag. XII): În debutul exprimării regimului comunist postbelic, zona nordică a Argeşului si Muscelului cunoaşte mişcările unor grupări opozante, cele mai active fiind conduse de Gheorghe Arsenescu şi Toma Arnăuţoiu (ofiţeri). Denumite «Haiducii Muscelului», erau anihilate de Securitatea Statului în deceniul şase al secolului XX. Mulţi dintre luptători sau susţinători au fost arestaţi, judecaţi, condamnaţi la moarte şi executaţi în închisoarea Jilava.

În nume personal, am iniţiat încă din vara anului 2014 demersurile necesare pentru ca autorităţile din judeţul Dâmboviţa să onoreze prin redenumire de străzi în Municipiul Târgovişte şi în comuna Voineşti cu numele singurilor dâmboviţeni cu rol important jucat în organizaţia de rezistenţă armată anticomunistă Haiducii Muscelului. Este vorba de doi intelectuali proveniţi din lumea satului, a localităţii Izvoarele (azi în componenţa comunei Voineşti). Mai întâi de toate, studentul ţărănist TRAIAN GH. MARINESCU zis GEAGU, cel care l-a obligat pe prefectul comunist Gogu Popescu, prin arderea urnelor de vot în timpul alegerilor din 19 noiembrie 1946, să le repete în prezenţa observatorilor străini. Ulterior, devine adjunctul Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU (nume conspirativ “Tarzan”) şi este executat demonstrativ, fără judecată, pe 2 februarie 1950, în apropierea locurilor natale, la intersecţia şoselei Câmpulung-Târgovişte. Cadavrul tânărului a fost păzit de Securitate timp de 48 de ore, fără a putea fi înmormântat creştineşte, pentru că “asta e soarta bandiţilor din munţi”. În al doilea rând este vorba de Preotul profesor GHEORGHE I. COTENESCU, din neam de ctitori de biserici rurale în două judeţe, cel care şi-a petrecut două treimi din viaţă în judeţul vecin, Muscel şi care a garantat faţă de Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU, pentru adăpostirea în munţii Muscelului a nepotului său, TRAIAN GH. MARINESCU GEAGU, dat, în urmărire generală pe ţară încă din noiembrie 1946 de Siguranţa Generală, apoi de Securitate. O astfel de faptă, creştinească, trebuia pedepsită, iar Preotul COTENESCU, cel mai bătrân din primul lot al muscelenilor, a fost arestat la 24 martie 1949, anchetat dur 14 luni la Piteşti de căpitanul Ion Cârnu şi condamnat retroactiv de Tribunalul Regiunii II Militare Bucureşti în cadrul Sentinţei colective nr. 478 din 11 mai 1950. Avea să revină în sânul familiei un schelet viu, reuşind, ca prin minune, să supravieţuiască regimului de exterminare practicat deja în penitenciarul Piteşti, chiar în perioada punerii în practică a oribilului experiment al „Reeducării prin tortură”.

Dar efortul principal trebuie direcţionat spre actualul judeţ Argeş, care înglobează încă din 1952 fostul judeţ Muscel, care trebuia să dispară de pe harta României şi datorită rezistenţei înverşunate împotriva comunismului duse de oamenii paşnici din munţii Muscelului şi de la sud de munţii Făgăraş. Căci nu degeaba au existat aici numeroşi haiduci, amintindu-ne de rezistenţa dârză pe care au opus-o strămoşii noştri, dacii, faţă de ocupantul roman. Numai că de această dată ocupantul extern era cel sovietic, iar cel intern erau uneltele lor locale, puşi să oprime un întreg popor. La sfârşit de secol al XIX-lea, Nicolae Andreescu, un învăţător de pe valea Râului Doamnei, concluziona astfel: Cei ce locuiesc mai pe sub păduri, fiind mai toţi şi vânători, sunt foarte «curagioşi» şi cutezători, iubind mai mult ca alţii libertatea şi neatârnarea, cauza care poate a contribuit ca cei mai mulţi HAIDUCI ŞI REVOLUŢIONARI să fie dintre acei ce s-au născut pe sub munţi.