Andreea GHICA – Băi…

andreea_ghica

1.

acum stai pe-o bordură
și râzi cu lacrimi
la fel și eu
râdem pentru că e singurul lucru
pe care îl putem face/ acum
lumânările ni se par de tot râsul
la fel și dorințele pe care
nu ni le mai punem de pe la vreo 15 ani
pentru că am învățat
că ce trebuie să se întâmple
o să se întâmple
și fără să ne punem noi dorințe
la 12 noaptea sau când bem
sau când punem capul pe pernă/totuși
dacă nu mai credem în dorințe
de ce trăim fiecare secundă
sperând la ceva mai bun?

andreea_ghica_76_1

2.

în unele zile te-aș lua de umeri
(așa prietenește) și ți-aș zice
băi
lumea asta e așa cum e
ori o trăiești cum ți-e dat ori dispari de pe fața pământului
ai două alternative/ dacă niciuna nu-ți place
inventeaz-o pe a treia numai fă ceva
orice orice orice
să simți și tu că ești om
ce naiba.

andreea_ghica_76_2

3.

un buzunar rupt și amărât
de la o geacă din fâș
cu doar o singură mână în el când ninge
niciodată două

un con de înghețată topit căzut pe jos
te uiți cu ciudă la el și îți spui că putea să fie
al naibii de bun
dar n-a fost să fie

cineva care îți pune mâna la ochi
îți șoptește ceva
râzi
cum n-ai mai făcut-o până acum

o mașină cu un brăduț parfumat cretin
care se mișcă aiurea
te enervează la culme
te face să te întrebi cine l-a inventat

o pereche de converși galbeni
rupți într-o parte
nu-ți vine să-i dai
parcă ți se strânge sufletul

un tricou lălâi
uitat de el în șifonier
el nu mai e
tricoul încă-l mai porți

cam asta întâlnim la tot pasul
dacă avem timp să ne uităm în jur
la naiba
chestiile astea mă emoționează teribil

nu avem timp
nici să aruncam un ochi la celălalt
frate
nici măcar să batem pe cineva pe umăr

nu avem timp deloc
pentru ce contează cu adevărat
sau nu suntem în stare
naiba mai știe.