1. Tablou
de ceva vreme,
norii apun în formă de acuarelă
aruncată pe un șevalet
de suflet.
observ asta zilnic, stând la geam,
și realizez că
principala nuanță la realizarea acestei
treceri bruște de la zi la noapte
e nuanța singurătății.
sufletul e rogvaiv, e frumos,
cum a fost la începutul lumii,
singurătatea Adam plus singurătatea Eva.
mă cuprinde o moleșeală când
respir seară de seară
prospețimea apusului spectral
zugrăvit cuminte pe cer.
când nu sunt deranjat de gânduri,
dincolo de pictura cerească,
te văd pe tine, cum stai în profil,
și știu că schițezi un zâmbet când
zăresc semiluna.
zâmbești până spre dimineață,
ești acuarelizată în întuneric,
și până când cocoșii cântă în ogrăzi,
te privesc în ochi,
după lungi căutări printre stele.
câteodată, când îți picau ochii
în pământ, știam că trebuie să-mi
pun o dorință, așa că într-o seară
am vrut să ne unim semilunile
într-o lună plina de iubire,
care să roiască în jurul sufletelor noastre
pictate în albăstriu, mov, sângeriu….
……și alte acuarele.
- Asia(nism)..
There’s no place to breathe some fresh air
There’s no hope to sleep – it’s fair
There are Chinese people all around us
Fun music, alcohol, we’ll get home in the morning, by taxi or bus.
China gives to me exotic dreams and flows
Abbandoned streets without humans and claws
It’s a great history out here
After all these glasses of wine and beer.