Hatikva*

 

Seară luminată şi împarfumată

Şi muzică de mult uitată,

Răsună-n gândul meu mereu

Vioara tristă-a un’ evreu.

 

Hatikva! strigă el; Hatikva! strig şi eu,

Eu pentru tine şi el pentru Sion,

Lui a fost promis de către Dumnezeu

Nu-n vorbe-amare de creion.

 

Şi-n  speranţa sa, el a câştigat…

Dar eu… te voi avea vreodat’?

Cerul decide şi măreaţa-ţi faţă,

Hatikva-e doar un fir de aţă…

 

*Hatikva (התקווה) = speranţă în limba ebraică; numele imnului naţional al Statului Israel.

 

Fără mormânt

,,Ici c᾽est  l᾽empire de la mort!”

Stă scris deasupra intrării,

Un lung, tenebros cordior

Ți-aduce aminte: Memento mori!

 

Coloane de cranii-ngălbenite

Privesc labirintul infinit,

Fără să le treacă prin minte

Că-au ajuns cu niciun mormânt.

 

Mirosul vaniliei acestor oase,

Și placuțele de marmură deasupra lor,

Te lasă fară  cuvinte.

Omul nu mai este om!

 

Moartea caută un craniu,

Dar nou, de tânăr scriitor,

Să-și facă-un candelabru,

Așa, ca pentru viitor.

 

,,C-așa e moda!” spune ea,

Ținându-și mantia cu-o mână,

Suntem în Paris, nu-i așa?

Arătând cu degetul o cupă plină…

 

Să mor în ochii ei adânci,

Să sorb otrava ei amară?

Să fiu asemenea unei slugi!

În imperiul morților, mă-ndeamnă.

 

PETRUȚ VALENTIN PĂUN (viitor medic)  este elev în clasa a XII-a B, la Colegiul Național „C.CARABELLA”, din Târgoviște…