Silviu MILOIU – Din cronici de azi…

Silviu Miloiu1.Istorie de azi – Un guvern care se substituie justiției, parlamentului, instituțiilor menite și abilitate să-și spună un punct de vedere în cazul în speță. Decizii adoptate noaptea, pe ascuns, ca în cea mai neagră epocă a stalinismului. Refuzul dialogului și autismul mormântal. Un lider politic condamnat penal el însuși, cu procese pe rolul instanțelor de judecată, co-interesat și co-implicat în adoptarea unor decizii care să-l scape de eventuale decizii nefavorabile. Un abuz constant la adresa limbii române și a culturii românilor (după ce abia ce am serbat Ziua Culturii Naționale), inclusiv a celei politice și participative. Câteva sute de mii de oameni în stradă de mai multe zile. Instituții esențiale ale statului care susțin că decizia este abuzivă. Bisericile noastre care, la rândul lor, își apleacă urechea către păsurile oamenilor și condamnă deciziile guvernului. Partenerii strategici ai României ce-și manifestă îngrijorarea profundă față de evoluțiile din țara noastră, în condițiile în care eram un stat stabil și predictibil. Un mediu de afaceri bulversat de dinamica situației și ezitant în a-și dezvolta business-ul. Lideri raționali ai PSD care demisionează din guvern sau solicită – precum inspiratul primar al Iașilor – retragerea acestor documente. O situație cu totul neobișnuită în care un guvern este desemnat de o singură persoană, președintele partidului, așa cum nu se întâmplă și nu este posibil a se întâmpla într-o formațiune politică democratică. Acestea sunt mizele situației din România din acest moment, ale manifestațiilor fluviu, care sper să ducă la deznodământul pe care-l așteptăm cu toții: retragerea ordonanțelor, demisia cel puțin a ministrului justiției, o reacție a liderilor cu vederi democratice autentice ai PSD și continuarea unei guvernări a acestui partid bazată strict pe programul de guvernare.

2. Din Leonidas DONSKIS – Pentru că asistăm la o reînviere a teoriilor conspirației în mintea unor oameni care îmi creează impresia că s-au lăsat de-a dreptul aserviți mental de această grilă interpretativă, reamintesc un citat relevant: „Ab ovo (de la început) străin de simpatie și sensibilitate față de ființa umană, punctul de plecare al teoriei conspirației este presupunerea că toți suntem doar marionete, fără chip sau creier, în mâinile Marilor Anonimi sau ale Înțelepților Sionului, ale organizațiilor internaționale clandestine și omnipotente, sau ale legilor istoriei. Ca atare, suntem incapabili de reflecție morală; și nici nu ne putem asuma responsabilitatea propriilor noastre vieți și acțiuni. Teoria socială a conspirației dă de înțeles că ființa umană nu se poate niciodată maturiza. Suntem incapabili să alegem între bine și rău. Incapabili fiind de alegeri morale, nu vom putea niciodată înțelege esența vieții sociale, pusă în mișcare de cei mari și puternici, sau de legi sociale și biologice aflate dincolo de înțelegerea și controlul nostru. Orbirea pe care ne-o produc forțele răului este de neevitat – acesta este mesajul etic al acestei umbroase teorii a răului social.”

2.Vasile BLENDEA – Fost student al lui Dimitrie Paciurea, Frederic Storck şi Costin Petrescu, adânc influențat de viziunea artistică a celui dintâi și de cea istorică a lui Nicolae Iorga, Vasile Blendea a ridicat la Răzvad un monument al eroilor din Primul Război Mondial, ce trădează o deosebită sensibilitate artistică și profunzime a interpretării.

Fotografia postată de Silviu Miloiu.

4. O invitație – Vă propunem o vizită virtuală la Muzeul Municipal din Câmpulung, unul dintre cele mai vechi din țară (constituit la 26 august / 7 septembrie 1889), instituție care găzduiește unele dintre interesantele vestigii care amintesc de statutul orașului de capitală domnească la începutul statalității românești și de fascinantul său patrimoniu medieval și modern.

Fotografia postată de Silviu Miloiu.

Fotografia postată de Silviu Miloiu.

5.2018, anul patrimoniului cultural european – România și partenerele sale din Uniunea Europeană au desemnat anul 2018 ca an al patrimoniului cultural european. Sunt vizate aspecte ce țin de moștenirea culturală comună europeană și de aportul fiecărei comunități la această zestre comună. Sunt avute în vedere elemente de arhitectură de patrimoniu laică și religioasă (biserici medievale, palatele și castele epocii medievale și ale celei moderne, locuințe moderne de patrimoniu etc), situri arheologice, patrimoniu mobil, literatura, muzica ș.a.m.d. A fost lansată o consultare reală a europenilor, la care putem să ne aducem o contribuție prin participarea la rundele deschise de consultare, termenul limită de înscriere fiind 20 februarie 2017.

6.Tot din cronici de azi – Este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat în Guvernul României, în disprețul opiniei publice, al normelor și procedurilor democratice și mai ales al bunului simț. Nu sunt adeptul ideii de a ține în recluziune oameni care nu constituie o amenințare în stare de libertate, dar asemenea decizii trebuie adoptate printr-o procedură parlamentară, în urma unor dezbateri publice reale și consistente, printr-o pregătire adecvată a tuturor instituțiilor și factorilor implicați și după recuperarea integrală a prejudiciilor. Așa cum au fost adoptate, nu par altceva decât niște pârghii de salvare pentru niște politicieni corupți.

7. Un film – „Nu uita că pentru ca să ți se creadă adevărul cel nou, datorești lumii minunea”, îndemna Nicolae Iorga. Un documentar care realizează o minunată reconstituire a istoriei domeniului Sturdzeștilor de la Miclăușeni, vizitat, de altfel, și de marele istoric. Și nici nu ar fi putut fi altfel, Miclăușenii adăpostind una dintre cele mai impozante biblioteci private românești, ce ajunsese în sec. al XIX-lea la nu mai puțin de 60.000 de opere, hrisoave, diverse alte manuscrise. O istorie care ne vorbește despre bărbații din familia Sturdzeștilor (mai ales despre ramurile Miclăușeană și Șcheiană), ajunși adeseori la poziții de primă mărime în piramida socială, politică și culturală (cazul lui Dimitrie A. Sturdza este grăitor), dar și despre talentatele și măiestrele castelane de aici, în primul rând despre Maria Sturdza, minunata fiică a lui Ion Ghica, o miniaturistă desăvârșită și un om de o mare delicatețe sufletească. Un loc care a însemnat „acasă”, de altfel, și pentru soția domnitorului unirii, Elena Cuza, dar și pentru idealurile pașoptiste și cele unioniste. Un film despre o poveste fabuloasă, cu imagini și documente evocatoare, cu miniaturile Mariei Sturdza. Un film altfel.
Utroque clarescere pulchrum! Dragi felicitări realizatorilor! Și sunt fericită să urmăresc și al doilea episod din documentarele realizate sub egida „Turnul Cetății”! Este un film care prezintă istoria Castelului Sturdza, a unei ramuri a familiei Sturdza şi a domeniului Miclăuşeni, atât cât am reușit să ilustrăm prin filmări, fotografii şi documente! Personaje precum Maria Ghica Sturdza, George Sturdza, Dimitrie Sturdza, Ion Ghica, Vasile Alecsandri şi Ecaterina Şerban Cantacuzino, ultima descendentă a familiei, ne-au însoțit în această călătorie! Pentru cei străini cu totul de acest subiect, poate ar fi interesant de aflat că în acest loc a existat, până în timpul celui de-al doilea război mondial, cea mai mare bibliotecă din Moldova, ce numără 60 de mii de volume, cele mai multe dintre ele fiind colecții de carte veche şi rarități!

8. Frumoasa Biserică a lui Ștefan cel Mare – Este Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, loc de miruire și încoronare a domnilor Moldovei, în forma în care a fost reconstituită de controversatul arhitect André Lecomte du Noüy. În chiar vecinătatea acesteia se desfășoară o campanie de săpături arheologice.

Fotografia postată de Silviu Miloiu.

ară a machetei

9. Un gând – „Sămănați și pe piatră: din sămânța moartă, putrezită, din gunoiul paserilor ce vor veni să prade se va face hrană pentru sămânța viitorului, care va crește”. (Nicolae Iorga, „Cugetări”, Bucureşti: Editura Tineretului, 1968, ediţie îngrijită şi prefaţată de Barbu Theodorescu)

10. Palatul Culturii din Iași – Este un adevărat Palat al Muzeelor! Splendida clădire edificată în stil neogotic a fost construită între anii 1906-1925, după planurile arhitectului Dimitrie Berindei. Un proiect început din vremea lui Carol I şi finalizat în timpul regelui Ferdinand, un edificiu care ne arată, astăzi măiestria la care a ajuns, în acea vreme, Şcoala de Arhitectură Românească!

Fotografia postată de Iulia Ghercă.

11.Alt gând – Iată cum ne pune Nicolae Iorga – de la nașterea căruia s-au împlinit 146 de ani – la muncă, dar și la înțelegere și toleranță: „Precum nu e om fără poporul din care face parte, astfel nu e popor fără omenirea din care face parte”.

(Fotografii de Iulia GHERCĂ)

SILVIU MILOIU este profesor universitar la Universitatea VALAHIA, din Târgoviște…