Ștefan POPESCU – Fragmentarium

 

Ştefan_PopescuÎNGRIJORĂRI – Confruntări la frontiera dintre Macedonia și Kosovo… Văd că partidele albaneze din Macedonia au condamnat acțiunea teroriștilor din Kosovo. Să dea Dumnezeu să se oprească aici! Kosovo este astăzi vârful de lance al naționalismului albanez. Păcat că SUA (și în primul rând doamna Madeline Albright) au ajutat clanurile mafioto-naționaliste albaneze în dauna moderaților lui Ibrahim Rugova. Domnul. Hasim Taçi, premierul Kosovei până în 2014 și liderul UCK, era student în Elveția atunci când structurile americane l-au recrutat și trimis în Kosovo. Evenimentele din aceste zile arată însă echilibrul fragil din Balcanii de vest, fragilitate provocată în primul rând de demografie. Până la sfârșitul anilor 90, albanezii erau o cantitate neglijabilă în Macedonia. Ei s-au înmulțit ca urmare a plecărilor din Kosovo, determinate de politica de discriminare a lui Milosevici. Când eram în Albania, acum 16 ani, albanezii din Macedonia erau undeva sub 20 %. Acum sunt în jur de 40 %…

PROTEST – Am fost la manifestația împotriva tăierilor ilegale de păduri. Îmi pare rău ca traseul nu a inclus și Ambasada Austriei în România și sediile centrale ale partidelor politice – PSD, PNL si UDMR. Între Spitalul Universitar și Universitatea de Medicină era și o dronă care în mod sigur făcea fotografii ale manifestanților pentru că trăim într-un stat polițienesc. Dacă instituțiile de forță ar fi fost în slujba interesului național, nu ar fi atâtea tăieri ilegale!

REVIZUIRI – S-au împlinit 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. La o asemenea aniversare, istoricii sunt primii care au ceva de spus. Editura Gallimard propune cu această ocazie o revizitare a istoriei acestui conflict, publicând o carte în două volume – 1937-1947: Războiul lume. 50 de istorici reprezentând cele mai importante școli de istorie (Sorbona, Oxford, Harvard, Humbold, Bologna) schimbă periodizarea tradițională și propun intervalul de timp 1937-1947. Inspirându-se din conceptul lui Fernand Braudel („economia-lume”), al doilea război mondial este denumit „Războiul lume”, insistându-se pe mondializarea conflictului, interdependența teatrelor de operațiuni militare, dar și pe mutațiile economice, politice și ideologice produse în națiunile angajate într-un război total.

DE PESTE PRUT – Am revenit de la Chișinău. Am revenit cu mai multe impresii. Prima este că orașul Chișinău, cu aerul lui boem (asta în ciuda clădirilor cu arhitectura sovietică), este atât la periferia lumii ruse/sovietice cât și a lumii românești. În al doilea rând, Rusia domină spațiul nu atât prin eforturile ei, cât prin lipsa unei strategii românești coerente. Partidele politice românești i-au divizat pe unioniștii de la Chișinău (Băsescu l-a luat în brațe pe Chirtoacă, iar PSD-ul pe Leancă) în timp ce Rusia a vorbit cu o singură voce. Desigur, pentru noi era mai importantă viziunea pe termen scurt, aceea de a strânge voturile cetățenilor moldoveni posesori de pașaport românesc, decât interesele fundamentale ale națiunii române. Rezultatul: 70 % din fondul de carte al Bibliotecii Naționale de la Chișinău este in limba rusă. Peste 1300 de publicații de toate felurile sunt în limba rusă și numai 280 în limba română.
Nu a existat nici măcar voința ca Televiziunea Română să aibă un canal serios pentru R. Moldova și nu un surogat precum cel de acum (emite câteva ore pe zi programe în reluare de pe TVR 1 sau 2). N-am văzut nici autostrada București-Chișinău, nu am văzut nici linia feroviară de mare viteză București-Chișinău și mă întreb de ce…

NOSTALGII – Buletinul Institutului Pierre Renouvin, publicație a Universității Sorbona, a făcut o recenzie pe 6 pagini a lucrării mele despre Albania în politica externă a Franței (1919-iunie 1940). M-a onorat mai ales afirmația că „până acum Albania a fost o pată albă în istoriografia relațiilor internaționale dintre cele doua războaie mondiale. A fost nevoie ca un cercetător român să se întâlnească cu școala franceză de istorie a relațiilor internaționale pentru ca acest vid să fie umplut”.

Ștefan POPESCU este doctor în istorie la Sorbona , profesor asociat la SNSPA și, desigur, absolvent   de CARABELLĂ târgovișteană…