POTSDAM – A avut loc reuniunea informala a miniștrilor de externe ai OSCE, de la Potsdam. OSCE (născută la inițiativa României și Belgiei în 1973!) este mai mult un club destinat să mențină contactul permanent între Est și Vest, dar nu are mijloacele de a preveni sau aplana conflicte. Brațele sale armate sunt forțele NATO și ale Federației Ruse. Prin urmare, o asemenea organizație internațională este utilă în special națiunilor lider. Reuniunea de la Potsdam a fost însă importantă în perspectiva reuniunii la nivel înalt UE de la Bruxelles, din 24 septembrie, fiind pentru prima data în ultimii doi ani când reprezentanții europeni și ai federației ruse s-au regăsit în format lărgit la aceeași masă.
DOSARUL MOLDOVA – Declarațiile ambasadorului american la Chișinău trebuie să ne facă să reflectăm lucid și nepoliticianist, cum am tratat dosarul Republica Moldova. Până acum, Republica Moldova a fost pentru politicienii români doar un bazin de adunat voturi. Partidele politice românești au divizat „frontul unionist” din motive ce țin strict de logica electorală. Câte companii românești au trecut Prutul? Ce anume a făcut statul român ca acestea să treacă Prutul? Unde este autostrada Ungheni-București? Gheorghe Brătianu spunea că „drumul creează statul”, iar un vechi dicton francez că „le commerce attire le drapeau”.
Pașaportul românesc a folosit fraților noștri de peste Prut doar pentru a câștiga o pâine în Italia și Spania! 66 % din remitente vin din aglomerația moscovită, acolo unde muncesc 300 000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Declarațiile ambasadorului american arată falimentul politicii externe românești față de Chișinău. Nu am avut o strategie serioasă și nici nu am știut să promovăm dosarul R. Moldova în cancelariile occidentale. Când domnul Robert Kaplan spunea că președintele României e invizibil la Washington (au trecut doi ani de la preluarea mandatului și nu a efectuat o vizită la Washington!), la ce fel de atitudine vrem să ne așteptăm de la protectorii noștri americani? Se află pe agenda diplomației noastre admirabile vreo vizită la înalt nivel la Moscova? Am putea să ne întrebăm și despre calitatea diplomaților români trimiși în post la Chișinău și, desigur, despre calitatea experților noștri pe spațiul ex-sovietic. Este în egală măsură un faliment al acestor experți autoproclamați. În afară de Vladimir Socor, niciun „expert” român nu participă la dezbaterea internațională pe spațiul ex-sovietic.
SIDERURGICĂ? – Doamna Clotilde Armand s-a aflat la Galați și a declarat că ArcelorMittal, proprietarul combinatului siderurgic Sidex, are planuri pentru dezvoltarea siderurgiei în România, dar statul trebuie să dea o mână de ajutor. M-aș fi bucurat să ne spună cum. Siderurgia mondială este în mare criză, inclusiv ArcelorMittal care a început să vândă capacități de producție. Chiar și China își restructurează industria siderurgică, dar în România, doamna Armand ne spune, siderurgia va reprezenta un atu și va contribui la reindustrializarea țării. Deci repunem industria grea în centrul planurilor de industrializare. Până la urmă știau comuniștii ceva…
25 DE ANI DE INDEPENDENȚĂ – Republica Moldova a împlinit 25 de ani de independență. Să le mulțumim fraților noștri de peste Prut pentru rezistența de care au dat dovadă din 1812 și până acum! Au dovedit din plin că „ce e românesc nu piere” și că, în ciuda tuturora, limba oficială de peste Prut este limba română, iar drapelul de acolo este roșu, galben și albastru. Să ne ierte pentru greșelile din perioada interbelică! Să ne ierte că nu am tras un foc de armă în iunie 1940 (dincolo de contextul geostrategic, am mimat înzestrarea armatei și pregătirea trupei)! Să ne ierte că am făcut prea puțin pentru ei în acești 25 de ani și că pașaportul românesc le-a folosit mai ales să isi caute un viitor în Italia sau în Spania!
La ceas aniversar se cuvine sa facem și un bilanț. Oare posesorii de pașapoarte românești de peste Prut sunt pentru oamenii politici de la București și altceva decât un număr de voturi? Câte companii românești au trecut Prutul? Unde este autostrada Chișinău-București sau măcar Ungheni-București (dacă albanezii au fost în stare să construiască autostrada Prishtina-Tirana, bănuiesc că și românii sunt în stare, nu ?) ?
COMPARAȚIE – Turcia a inaugurat cel de-al treilea pod peste Bosfor. Podul – ce poartă numele lui Selim I (tatăl lui Soliman Magnificul) – a fost construit în mai puțin de 3 ani și este cel mai lung pod suspendat din lume. Are 8 benzi și două linii feroviare. Este opera companiei italiene Astaldi. În 2013, când s-au aniversat 90 de ani de la proclamarea republicii turce, Ankara a marcat evenimentul prin inaugurarea unui tunel feroviar pe sub Bosfor. Cum vor marca oamenii politici români 100 de ani de la Marea Unire din 2018? Printr-o statuie amplasată în Piața Alba Iulia din București…
NEMȚEASCĂ – Planul de apărare civilă a fost o cerință NATO. La reuniunea la nivel înalt de la Varșovia a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, aliații au convenit asupra întăririi protecției civile. Germania rămăsese puțin în urma celorlalte state din motive istorice: măsurile de protecție civilă făceau trimitere la cel de-al Doilea Război Mondial, iar acest lucru i-a făcut pe germani să aibă rezerve față de ele. Denazificarea Germaniei a însemnat și distrugerea bunkerelor. Cum generații întregi au fost educate în spirit antimilitarist, orice măsură care aduce aminte de vremurile de dinainte de 1945, cum este și apărarea civilă, va fi primită cu rezerve de către populație. Desigur, în fața amenințării nucleare din timpul Războiului Rece au fost luate contre cœur anumite măsuri, dar strategia de protecție civilă nu a fost revizuită. Natura amenințărilor de la începutul secolului XXI este fundamental diferită de cea din anii 1950-1960 — avem de-a face cu terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, eventualitatea ca arme chimice sau bacteriologice să intre în posesia unor grupări teroriste sau a sabotării unor infrastructuri esențiale, de către asemenea grupări. Evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 au reprezentat un moment fondator în conștientizarea noilor amenințări, dar și a necesității adaptării măsurilor de protecție civilă în fața noilor amenințări. Au urmat apoi, un an mai târziu, inundațiile masive cauzate de revărsarea Elbei. Totuși, în Germania lucrurile au evoluat lent, nefiind o țară expusă terorismului islamic, o țară cu angajamente militare permanente în zone afectate de radicalismul islamic (precum Franța) sau o țară situată pe marile rute ale imigrației ilegale (precum Italia). Abia în 2012 guvernul de la Berlin a luat decizia de a pune la punct o strategie de protecție civilă. Dincolo de cerința NATO, este clar că atentatele de la sfârșitul lunii iulie și transformarea Germaniei în destinația principală a refugiaților, care au sosit sau vizează Uniunea Europeană, au jucat un rol în decizia guvernului de a adopta strategia de protecție civilă. Dacă cei care aparțin comunității turce sau kurde sunt, de regulă, în afara riscului de radicalizare, refugiații din Siria, Egipt, Libia – ca urmare a sindromului postraumatic determinat de ororile războiului (de care suferă mulți dintre ei) – constituie un bazin potențial de recrutare din partea organizațiilor teroriste de tipul Statului Islamic sau mișcărilor derivate din Al Qaeda. Creșterea unor asemenea riscuri au determinat guvernul de la Berlin să nu mai întârzie adoptarea strategiei de protecție civilă.
CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI – Este imoral să se ceara bani poporului român pentru „Cumințenia Pământului”! La sfârșitul secolului al XIX-lea, poporul a urmat îndemnul lui Constantin Esarcu („Dați un leu pentru Ateneu!”), un intelectual care ținea conferințe gratis, în toată țara, pentru „ridicarea” culturală a românilor. În acea vreme elitele dădeau un exemplu. În acel secol al XIX-lea, Pia Brătianu vânduse moșia Livezi pentru a-l aduce în țară pe Carol I. În 2016, ce exemplu mai dau elitele noastre? În loc să se facă apel la amărâți pentru a contribui cu bani, nu ar fi mai simplu, dar și moral, să se încerce strângerea fondurilor în comuna Cornu? Sau în ansamblurile rezidențiale luxoase? Dar la sediile marilor beneficiari ai afacerilor cu statul? Ar fi poate și un gest simbolic de recunoștință din partea unor actuali și foști reprezentanți ai establishmentului pentru poporul pe care l-au jefuit și umilit.
NEAGU DJUVARA – Conu Neagu a fost sărbătorit pentru împlinirea unui secol de existență. În realitate, ziua de naștere a fost pe 30 august. Îi mulțumesc pentru prietenia arătată! Ne-am cunoscut la Paris. Conu Neagu locuia pe rue de l’Université, iar eu destul de aproape, pe rue d’Assas. În timpul în care se afla la București comunicam prin scrisori. Atunci când eram trist mă gândeam la conu Neagu și parcă mă simțeam mai bine. Momentele petrecute împreună m-au influențat mult. La fel de mult m-a influențat viziunea sa asupra istoriei. Teza lui de doctorat, coordonată de faimosul Raymond Aron, „Civilizații și tipare istorice. Eseu de istorie comparată a civilizațiilor”, este unică în istoriografia română contemporană prin viziunea globală asupra istoriei. Vă mulțumesc, domnule profesor, că existați!
100 DE ANI – Iată ce mesaj îmi vine din Niger, de la colegul (de la ENA) și prietenul meu, Dan Barma Maman Aboubakar, diplomat în Ministerul Afacerilor Externe de la Niamey, cu ocazia zilei de naștere a conului Neagu Djuvara: „Puisse Dieu le protéger davantage, il est nigérien de cœur et nous lui sommes reconnaissants pour les très bons documents administratifs et juridiques qu’il à légué à la jeune génération. Il a formé plusieurs cadres à la présidence et aux Affaires Étrangères qui eux aussi ont formé d’autres, une belle chaîne de succession. Joyeux anniversaire à Neagu Djuvara!”
DEMOGRAFICĂ ȘI NU PREA… – „ Nicio civilizație nu s-a distrus din cauze externe fără ca, în prealabil, să nu se fi ruinat ea însăși. Iar o societate nu se distruge prin forțe proprii decât atunci când a încetat să înțeleagă rațiunea de a fi. (…) Lipsa de clarviziune și de curaj sunt primele semne ale extincției”. (René Grousset, Bilanț al istoriei). Potrivit INS, la 1 iunie, populația României era de 19.395.954 de locuitori, în scădere cu aproape 15.000 față de 1 mai și cu aproape 78.000 față de 1 ianuarie. E ca și cum un oraș de mărimea Târgoviștei ar fi dispărut de pe fața pământului. Și asta în primele 6 luni ale anului! Dar, apropo de spusele lui Grousset, oare noi găsim un rost de a exista în viitor, oare ca nație dăm dovadă de clarviziune și de curaj?
ÎN AFARĂ DE TIMP – Ieri după-amiază, Neagu Djuvara îmi spune că îi plac foarte mult dulciurile și că „asta nu e prea bine pentru că pe viitor risc să fac diabet”. Trec câteva clipe. „Totuși, dacă până la 100 de ani nu am făcut, nu cred că mai fac”…
Ștefan POPESCU este doctor în istorie la Sorbona, profesor la SNSPA și, desigur, absolvent de CARABELLĂ târgovișteană…