1.da, e o mare dezamăgire
că sunt aceiași pereți
de jur-împrejur
când deschizi ochii.
aceeași lumină năvălește-n piept
ca și când
ar fi adevărat
că nimic nu vrea sa fie altfel decât este.
numai sângele meu…
- nu sunt fiu al faptei,
dar o aripă colorată de fluture
în magica lume a vorbei,
mult a știut să mă bucure…
–
3.am să-ți aduc cândva aminte
de-această vară
cu inflație
de lubenițe
și dulce porumb,
cu vest-ite excursii…
„vei plânge mult atunci, ori vei zâmbi?!”
–