Învățământul e subfinanțat și chiar tratat cu neglijență. De toată lumea. Cârpim -spun părinții care au odraslele la școală – după cum putem. Și facem așa pentru ca să fie bine, să nu sufere copilul. De fapt, ei, mânați de cele mai bune intenții, dau cu var peste mizerie. O mizerie pe care nu-i obligă nimeni s-o accepte. O știm cu toții.
Cârpim și cotizăm. De ce? Când ai să ai copil o să înțelegi! Greșit și total lipsit de viziune, domnilor! Ce folos că al dumneavoastră copil a avut tablă nouă și microscop la școală, când peste 10 ani el va fi coleg de societate cu alți 5, 7, 10 foști elevi care nu au avut nici măcar toaletă corespunzătoare?
E copilul meu și mă privește! Am ales să dau bani pentru el. Just și nu prea. Învățământul nu se ocupă doar de un copil (în niciun caz nu se ocupă numai de al dumneavoastră) sau de clasa din care face parte. Învățământul are grijă (sau ar trebui) să livreze oameni pentru o societate întreagă. Învățământul – ăsta sărac, gratuit și obligatoriu, românesc adică – poartă răspunderea destinului unei societăți. Degeaba rezolvați astăzi creta și băncile de la o școală, dacă nu facem să funcționeze lucrurile în parametri normali în tot sistemul.
Cum ieșim din povestea asta? Români, dascăli, părinți, baroni, parlamentari, aflați că e simplu: finanțați Educația! Educația cu E mare! Atât de mare pe cât e răspunderea voastră față de cum crește copilul ce îl aveți în școală. Contribuiți sau alocați cât are sistemul nevoie. Puneți presiune publică pe toți factorii de decizie, astfel încât sistemul să fie finanțat. Contribuiți chiar dumneavoastră! Legal, după cum chiar dumneavoastră impuneți. Oamenii care fac legi sunt acolo să vă reprezinte, să vă asculte. E nevoie de școală de calitate, de instituții din care să nu lipsească nimic? Haideți să ne organizăm și chiar să plătim.
Contribuim la sănătate, la pensie, la șomaj și sunt sigur că nimeni din populația activă nu ar spune „nu” să dăm doi bani și pe școală. De ce? Pentru că vrem să investim în educația generațiilor următoare.
Repet, dacă vă pasă de educația copiilor voștri, ar trebui să vă lărgiți orizontul. Pentru că lumea în care acel copil va trăi e mai mare decât grupul claselor de la școala unde l-ați băgat prin intervenții. Dacă vă pasă de școală, vă pasă de societate, adică de voi și de copii și de copiii copiilor voștri. Va pasă deci să iasă de-acolo oameni de calitate, viitori medici sau mecanici cu o pregătire ce n-a depins de luna în care ați avut ori ba bani de fondul clasei.
Astăzi niște impostori v-au adus în ipostaza de a crede că e normal ca în sistemul public să puteți opta pentru școala de fițe, ocolind școala săracilor, a marginalizaților. Sunt convins că interesul comun al tuturor părinților este ca sectorul public să se confunde cu școli cel puțin decente, ce n-au altă preocupare decât aceea de a oferi învățământ de calitate. Acest învățământ n-ar trebui să depindă de un săpun sau un televizor pe care sunteți dispuși să-l sacrificați din venitul dumneavoastră.
Indignați-vă! Ieșiți deci în stradă pentru copiii voștri când dăscălii sunt prost plătiți. Revoltați-vă când la școală nu e hârtie igienică. Protestați când vi se cer bani pentru a repara mobilierul…
BOGDAN CIUCLARU este un încă un tânăr jurnalist, om de radio, lucrează la EUROPA FM și este, peste toate, absolvent de CARABELLA…