Unde se duc amintirile atunci când devin amintiri? Cum ajung să devină uitare? Cele frumoase sunt aranjate într-un raft elegant, pe categorii și cele neplăcute zac aruncate de-a valma într-o ladă de lemn prăfuită, într-un subsol întunecat? Și cum le trăim din nou, ce buton declanșează întoarcerea în trecut? Dorim cu disperare să le stocăm pe carduri de memorie din ce în ce mai mari, apoi uitam de ele și ni le reamintim când nu mai avem spațiu de stocare.

În copilăria anilor 90, aveam caiete de amintiri, sau oracole; cu întrebări naive, dar care aveau ca scop să aflăm dacă lui X îi place de noi, sau lui Z îi place de Y. Simplul gest de ”a da oracolul” era un semn că X nu ți-e indiferent. Aveam și pozele alb negru din excursii, seri distractive, sau serbări de sfârșit de an, în care noi, copiii, stăteam aliniați cu diplomele în mână, iar profesoarele zâmbeau mândre de după buchetele de gladiole.

N-am avut niciodată o memorie prea bună, am uitat deja o mare parte din tabla înmulțirii, complet anii de domnie ai lui Ștefan cel Mare și, din păcate, anumiți colegi și profesori din liceu. N-am uitat însă mirosul primului meu ghiozdan și nici mirosul din librăria copilăriei mele. Magazinele miroseau a pânză, a cauciuc, a pâine, a gaz. Nu trebuie să apăs niciun buton ca să simt din nou cum mirosea toamna în blocul nostru – a vinete coapte, a bulion și zacuscă. Începerea școlii mirosea a frunze uscate de plop. Primăvara începea cu parfum de frezii și lalele, iar vara mirosea întâi a crini, apoi a mare. Vacanța la bunici mirosea fie a ardei umpluți, fie a roșii și ceapă verde, uneori a sulf, alteori a pământ umed. Când ne întorceam din vacanță, casa noastră mirosea a dor de noi. Paștele mirosea a miel la cuptor, Crăciunul a cârnați și bulgări de zăpadă.

Amintirile acelor vremuri stau pe un raft mic și colorat, într-o grădină unde iarba e mereu verde și parfumată. Și nu se duc nicăieri, doar rămân.

CĂTĂLINA  CRISTACHE  este absolventă de limbi moderne la Universitatea București și de masterat în comunicare la SNSPA, dar și de CARABELLA târgovișteană…