Partida de șah de la Itaca sau despre cum i-am câștigat lui Nălucă dreptul de a săpa în pământul lui Ulise… Hulpavii șefi ai companiei Lannister and Co văd pământul doar ca un loc în care ei să își înfigă sondele. Nu le pasă de consecințe! Sug resursele întruna și nu se mai satură! Mânați de această poftă au pus ochii pe solul Itacăi, orașul de legendă al lui Ulise și au plecat într-acolo înarmați cu sonde. Bătrânul Ulise era din nou pus în situația de-a apăra pământul strămoșesc. Dar de când cu politica de dezarmare impusă de Structurile Mondiale, Ulise nu mai putea folosi vechea provocare a trecerii unei săgeți prin inelele a 12 securi, așa că a fost nevoit să improvizeze altceva. Le-a spus lannisterilor că-i va lasă să sape în pământul lui, dacă vor găsi un om care să-l bată la șah. Lannisterii au tras imediat câteva sfori și în Itaca a ajuns Garry Kasparov, campion mondial la șah. Că de, „banii fac pământul să se-nvârtă” şi avioanele să zboare.

M-am amestecat prin mulțime să asist şi eu la acest duel al titanilor. Bazați pe faima lui Kasparov, lannisterii își frecau mâinile de bucurie, crezând că e doar o chestiune de timp până ce vor putea să-și înfigă sondele în pământul lui Ulise. Partida era strânsă, mulți nepricepând cum de se ține așa tare la șah Ulise. Kasparov schimba tacticile una după alta, dar până la urmă Ulise l-a învins. Lannisterilor le-a rămas caviarul în gât și şampania le-a ieşit pe nas, căci nu pricepeau cum un campion mondial la șah a fost învins de un bătrân despre care puțini știau că practică acest sport al minții. Ulise nu părea uimit de succesul său, așa că s-a ridicat calm de la masă și a strigat:
-Mai e și altcineva?

Oligarhii se uitau mirați unii la alții. Știau că își terminaseră mutările.

-Mai e și altcineva? striga Ulise în continuare.

Nălucă (lupul meu străvechi) a început să mă împingă din spate.

-Ce vrei? l-am întrebat.

-Păi îți place șahul, du-te și bate-l sau măcar încearcă. O să-ți fie de folos!

Am ieșit din mulțime și i-am zis lui Ulise:

-Aș vrea să încerc eu!

După ce m-a studiat puțin din priviri, Ulise mi-a zis:

-Poftește!

Și-am început să jucăm. O mutare el, o mutare eu și tot așa până l-am învins. S-a ridicat și mi-a strâns mâna.

-Felicitări! Nu m-a învins nimeni până azi. Ca o curiozitate, spune-mi ce tactică ai folosit?

-Păi, uitându-mă la partida dintre tine şi  Kasparov, am constat că acesta a făcut o greșeala de deducție. El tot timpul a căutat să-ți atace regele, ceea ce sincer să fiu e normal la o partidă de șah. Dar cu tine e altceva, pentru că piesa ta de rezistență și pe care tu îți bazezi toată tactica este calul. Așa că ți-am anihilat caii, iar restul a fost simplu.

M-a îmbrățișat râzând.

-Ești bun tinere! Ai fost cumva la Troia?

-Nu, eram prea mic atunci. Încă mă jucam cu o sabie din lemn pe vremea războiului troian, dar am citit Iliada scrisă de Homer.

-Bravo! Acum, iată, ai câștigat dreptul de a săpa în pământul meu. S-ar putea să găsești argint și bronz pe dealurile din partea de Nord.

-Mulțumesc, dar pasiunea mea nu-i mineritul. Eu doar m-am bucurat de o partidă de șah,   însă cred că lupul meu străvechi chiar vrea să-și bage puțin nasul în pământul tău, poate găsește vreun os. Le colecționează.

-Păi atunci să-l lăsăm să sape, iar noi să mergem la mine acasă să bem un pocal cu vin în cinstea întâlnirii noastre. M-a luat prietenește de umăr și am plecat spre casa lui

-Și zici că dragonii există? Mi-i arăți și mie?

-Ţi-i arăt doar dacă îmi spui cum ai scăpat de comunişti când ai trecut pe la Canalul Dunăre- Marea Neagră!

COSMIN  BUSUIOC a studiat teologia și, cum spune, e țăran din Nucet…