Industria IT&C, între pasiune și devotament

Conform definiției economice, Produsul Intern Brut (PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și produselor destinate consumului final ce se regăsesc pe teritoriul unei țări în decursul unui an. În funcție de nivelul de dezvoltare economic al statului respectiv, PIB-ul poate înregistra valori mai mici sau mai mari. Totodată, dezvoltarea economică a unei țări este influențată de factori precum poziția geografică, regimul politic sau gradul de educație al populației. Așadar, în funcție de anumite caracteristici, se conturează un profil de țară ce reprezintă un criteriu determinant în procesul de selecție al investitorilor străini, dar și al mediului de afaceri autohton.

Deși sistemul de învățământ al României nu este considerat ca fiind printre cele mai performante, conform unui raport constituit de către Comisia Europeană, profesionalismul și expertiza tinerilor în domeniul IT&C poziționează această industrie printre cele mai rentabile din punct de vedere economic. În 2016, ponderea IT&C în PIB-ul României a fost de 6%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Totuși, există potențial pentru dublarea acestei cifre, însă numărul limitat al absolvenților de facultate în acest domeniu inhibă perspectivele de creștere. Practic există o neconcordanță între instituțiile de învățământ și nevoile pieței de muncă. Deși această problemă este tratată cu interes atât de către reprezentanții guvernamentali, cât și de cei ai mediului privat, drumul este lung și anevoios. Astfel, companiile intră tot mai des în dialog direct cu mediul academic, încheie parteneriate și dezvoltă proiecte menite să ajute studenții să capete competențe cerute în piață.

Așadar, Produsul Intern Brut, principalul indicator macroeconomic al performanței unei țări este determinat într-un procent semnificativ de rezultatele obținute în industria IT&C. Totuși, există un potențial ridicat pentru o dezvoltare și mai fructuoasă a sectorului. Din păcate, atât mediul corporativ, cât și cel antreprenorial întâmpină greutăți în ceea ce privește capitalul uman. Totodată, există dovezi clare că mediul guvernamental nu susține consolidarea industriei și a inovației, ci mai degrabă prestarea serviciilor de tip lohn (outsourcing) care nu aduc valoare adăugată semnificativă economiei românești. Practic acest lucru este demonstrat prin faptul că în România, în domeniul tehnologiei, nu există un brand care să se bucure de recunoaștere la nivel internațional.

Forța de muncă relativ ieftină și bine calificată au determinat atât investitorii străini să inițieze proiecte în țara noastră, cât și un număr tot mai mare de antreprenori români să dezvolte proiecte în industria IT&C. Ținând cont de resursele pe care cele două entități le au la dispoziție, antreprenorii pornesc cu un dezavantaj față de mediul corporativ. Totuși, datorită flexibilității proceselor, capacității de adaptare și spiritul de sacrificiu, mediul antreprenorial devine din ce în ce mai competitiv, reușind de multe ori performanțe mai bune pe piața tehnologiei. Mai mult decât atât, în marile centre din țară, cum ar fi București, Cluj-Napoca sau Iași, au fost înființate așa numitele tech hub-uri, locuri special amenajate pentru micii antreprenori în domeniul tehnologiei. Aici ia naștere o comunitate unde aceștia dezvoltă proiecte, colaborează și participă la diferite evenimente alături de investitori și specialiști din domeniu.

Chiar dacă din partea mediului privat de afaceri se fac eforturi considerabile pentru dezvoltarea potențialului din domeniul tehnologic, având în vedere situația actuală a sistemului de învățământ și direcțiile pe care mediul guvernamental le are în privința dezvoltării acestei industrii, pe termen scurt, o evoluție substanțială nu va fi resimțită. De fapt, nu cred că este nici fezabil și nici sănătos. Este un proces lent, un proces de tranziție care trebuie susținut. Putem face acest lucru prin alternative la mediul educațional de stat.

Așadar, în fața provocărilor întâmpinate frecvent, autonomia în procesul de învățare și dezvoltare ar trebui să fie principala preocupare. Tehnologia ne oferă astăzi oportunități numeroase de dezvoltare prin intermediul platformelor existente, astfel motive precum mediul educațional sau politic nu mai reprezintă scuze pertinente.. Platforme digitale care oferă acces gratuit la cursuri din universitățile de renume (Coursera, MIT, Khan Academy, Udacity) sau tutoriale de învățare (w3school, youtube) sunt modalități excelente pentru a face primii pași în sfera digitală.. De asemenea, din ce în mai multe organizații non-guvernamentale sprijină procesul educațional oferind, în special studenților, accesul la proiecte care vizează dezvoltarea competențelor pe diferite domenii. Conferințe și workshop-uri sunt organizate în mod frecvent în aproape toate orașele din țară, astfel încât, putem spune că o persoană dornică să acumuleze anumite cunoștințe dispune de toată infrastructura necesară.

Un trend ascendent în domeniul tehnologiei nu mai este o enigmă. O preocupare din partea angajatorilor de a încadra cât mai mulți specialiști pe posturi bine plătite este iarăși foarte bine cunoscut. Așadar, cu dorință de autodezvoltare, pasiune și dedicare, putem sprijini întregul proces și putem sa ne oferim nouă și oamenilor din jurul nostru un mediu de trai bazat pe inovație și competitivitate.

DANIEL CRISTESCU este un tânăr și implicat economist de succes, studiază la Amsterdam și este, desigur, absolvent de „Carabellă” târgovișteană…