Luna februarie… Eu o aşteptam de mult timp. Oamenii ştiu să se iubească în cel mai frumos mod posibil, mai ales noi, românii. Majoritatea oamenilor pe care îi cunosc sunt încântaţi de ziua de 14 februarie, dar eu nu. Eu sunt cum ar trebui să fim toţi. Eu sunt îndrăgostită, da, dar de ziua de 24 februarie, ziua care mă face să mă simt o tradiţionalistă înnăscută.

Dragobetele… Ce zi minunată să îi spui cuiva cât îl iubeşti, să îi povesteşti că în fiecare zi îi mulţumeşti lui Dumnezeu că ţi-a făcut cel mai frumos cadou. Iubirea, din punctul meu de vedere, este ca marea: îţi poate oferi o călătorie minunată, dar şi un adevărat naufragiu.

Eu vreau ca toţi să ne iubim, dar mai ales vreau să simţim că până şi iubirea noastră e „română”. Simțim de pe acum, în preajma acestei zile, un început în toate!  Pământul se trezește la viață, natura renaște. Soarele revarsă de pe acum o căldură mângâietoare, vântul suflă din plămânii săi aer mai cald, sângele își schimbă culoarea, inima – pulsațiile, o mireasmă dulce se-mprăștie pe cărări, chipul blând al primăverii ne zâmbește, mâinile ei ne mângâie… Seva pomilor mustește, dragostea începe să domine pământul. Zilele devin mai lungi și mai blânde, natura începe să-și arate farmecul. În curând se va îmbrăca în hainele-i frumoase, va da colțul ierbii, copacii vor fi ninși de flori albe.

Miros de început, miros curat, proaspăt, miros de ghiocei, mirosul  dragostei…

Pe 24 februarie se iubeşte. Se iubeşte în stilul dulce românesc, în cel mai curat şi mai intens mod. Hai să iubim şi noi ca noi, să iubim ca nişte români adevăraţi ce suntem!

DARIA  GRAȚIELA  ORBOIU  este elevă în clasa a XI-a F, la Colegiul Național „C. CARABELLA”, din Târgoviște…