Eugenism și Modernitate. Copertă&Copyright@Polirom 2014

În anul 2010, Marius Turda, istoric britanic de origine română, profesor de istoria biomedicinei la universitatea Oxford Brooks, publica la editura Palgrave Macmillan volumul Modernism and Eugenics.

Anul trecut, la inițiativa lui Adrian Șerban, director editorial la Editura Polirom, cartea lui Marius Turda a apărut și în limba română, în colecția Historia, în traducerea lui Răzvan Pârâianu.

Iată ce scrie Roger Griffin, profesor de istorie contemporană a Europei, la Universitatea Oxford Brooks, despre cartea lui Marius Turda: „O carte inovatoare ce pune accentual pe relația profundă care există între eugenism și anumite strategii moderniste de regenerare a societăților moderne. Astfel, Marius Turda demontează mitul conform căruia naționalismul biologic sau preocupările legate de ‘igiena’ rasei s-au limitat la al Treilea Reich și îi încurajează pe toți cei interesați de istoria lor națională să analizeze temeinic modul în care eugenismul și biopolitica i-au sedus pe unii dintre intelectualii de marcă ai renașterii naționale chiar și în țări „culturale” precum România’.”

Maria Bucur, profesor universitar de istorie est-europeană la catedra John W. Hill din cadrul Universității Indiana, SUA, remarcă: „Departe de a fi un grup izolat de doctori, profesori de biologie sau alte discipline academice, eugeniștii și-au pus amprenta atât asupra structurii instituțiilor de stat și a politicilor publice, cât și asupra opiniei publice mai largi în legătură cu rolul statului în viața cetățenilor. Etatismul și tendința către totalitarism care au urmat în România începând cu anii 1930 au rădăcini importante în această mișcare.“

Marius Turda nu este un „vânător de eugeniști”. Demersul lui decurge nu atât din dorința întocmirii unei liste exhaustive a vinovățiilor sau/și din datoria unui procuror de a indica numele vinovaților, ci dintr-o vocație a lucidității confruntate cu spectrul unei atracții irezistibile pentru mulți și probabil inepuizabile – ingineria socială, asigurarea presupusei sănătăți a statului (statul-națiune, firește) prin pârghiile biopoliticii.

Pe scurt, ce putem afla prin cercetarea istoriei eugenismului european ne-o spune autorul în Introducerea volumului: „Istoria complexă a eugenismului european nu numai că servește, de exemplu, pentru ilustrarea modului în care a fost folosită știința în scopuri politice, ci indică totodată existența unei anumite atracții pentru idealul eugenic de proiectare și control al populației umane, un ideal pe care toate ideologiile politice și culturale ale modernității    l-au găsit irezistibil.”

Marius Turda este un cercetător strălucit (pe care istoricul Sorin Antohi a mizat și căruia i-a recomandat să facă Modernism and Eugenics accesibil și cititorilor români), unul dintre numele care fac cinste, cu adevărat, țării lor de origine.

Traducerea apărută la Polirom este, în opinia mea, una dintre Cărțile anului 2014!

DORIN TUDORAN este un important poet, eseist, publicist și disident politic român. Suntem onorați că Domnia Sa a acceptat să preluăm, în CULTURA DE SÂMBĂTĂ, texte din CERTOCRAȚIA ( aici postăm și ne umplem de blogdaproste )…