ȘTIRE ROMÂNEASCĂ – Ce sa comentezi la așa ceva… Vorba cronicarului, „se sparie gândul” … Cetatea Capidava din județul Constanța, fost centru fortificat geto-dac și apoi castru roman, a fost greșit restaurată, astfel încât la ora actuală nu mai corespunde criteriilor de autenticitate și integritate definite de UNESCO. Susținut cu fonduri europene, proiectul a fost desfășurat de Consiliul Județean Constanța, valoarea investiției fiind de circa 16 milioane de euro. Lucrările trebuiau să se încheie la data de 31 decembrie 2015, dar între timp au apărut probleme „care fac subiectul unei anchete DNA”, astfel încât termenul a fost prelungit până la 31 decembrie 2017, lucrările urmând să fie achitate însă din fonduri proprii ale Consiliului Județean Constanța. „Situația actuală a monumentului este deosebit de gravă”, spun specialiștii care au fost la fața locului, lucrările fiind necorespunzătoare, iar șantierul abandonat de peste 10 luni. „Consecința directă a modului în care s-a proiectat, avizat și executat intervenția asupra zidurilor, turnurilor și a celor două porți (principala și secundara – poterna), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate și integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List) „, se arata in documentul citat. Specialiștii au constatat că fazele istorice nu mai sunt lizibile, iar calitatea lucrărilor este „cel puțin discutabilă”, mai ales în cazul turnurilor cetății, unde a fost folosită o tehnică diferită de cea originală, „fiind încă vizibilă umplutura dintre paramente, din piatră de carieră și ciment”.
PATRIOTICĂ – În București, cerul este albastru intens, spre bleumarin, cu nori mari, pufoși și albi… Nu am văzut niciodată așa ceva, noaptea, este fascinant …
O NEDUMERIRE – Mi se pare absolut inexplicabil cum ALDE – partidul de buzunar al lui Tăriceanu și al sponsorilor săi politici (și nu numai) – reușește, teoretic fără probleme, să strângă numărul mare de semnături care le este necesar pentru a se înscrie la alegerile parlamentare din decembrie. Le-am văzut corturile din București… Bate vântul, nu e nimeni care să ceară trecătorilor datele personale și semnăturile. Anul trecut, le-am văzut și sediul central de pe bulevardul Kiseleff: o vilă impozantă, oferită cu generozitate din bugetul public (plus autoturisme, plus șoferi la scară etc.) doar pentru că acest partiduleț este formațiune parlamentară. ALDE, ocupi un imobil pentru care alții sunt mult mai îndreptățiți… Acolo putea fi o grădiniță, o clinică medicală… Și semnăturile îți vin pe tavă de undeva, de la cineva?
DE URGENȚĂ – Despre cum funcționează sistemul de ambulanță în București:
locuiesc din 2007 în capitală și, în 9 ani, am chemat o singură dată ambulanța, astăzi… Desigur, în toți acești ani, am cotizat la bugetul asigurărilor de sănătate.
Prima impresie: o doamnă de la serviciul de ambulanță încercă să afle dacă chiar e cazul să trimită un echipaj, insinuându-și destul de evident părerea contrară pe care o avea, în raport cu simptomele descrise de mine. După ce insist, acceptă sa preia cererea în sistem.
A doua impresie: după 40 de minute de la ora apelului la 112, am sunat iar, să aflu măcar o estimare pentru cât mai trebuie să aștept. Cu stupoare, aflu că, de fapt, nu este nicio ambulanță disponibilă și mi se recomandă să aștept în continuare. Concluzie: trebuie să ne mutăm în alt oraș. Bucureștiul dăunează grav sănătății.
ALTĂ ȘTIRE ROMÂNEASCĂ – Consecința unui continuu act de guvernare prost și adesea ticălos… Oamenii pleacă din România „ălora” de la putere și își păstrează în suflet, sau nu – ambele opțiuni sunt legitime – România fiecăruia. Potrivit unui Raport ONU, România a avut a doua creștere a diasporei în intervalul 2000 – 2015; pe primul loc se află Siria (cu o creștere anuală medie de 13.1% a numărului de cetățeni care trăiesc în străinătate), după care urmează România (cu o creștere anuală de 7,3%), Polonia (5,1 puncte procentuale) și India (4,5%). România a înregistrat, așadar, cea mai accelerată creștere a numărului de imigranți dintr-un stat care nu s-a confruntat cu război, conflict armat etc. În privința Siriei, menționează analiza ONU, comunitatea de peste hotare a luat proporții considerabile abia după 2011, când a izbucnit războiul. Dacă luăm în considerare populația țărilor respective, situația se schimbă, fiindcă 4,4 milioane de cetățeni la populația de 38,5 milioane a Poloniei înseamnă 11% din total, pe când 3,4 milioane raportate la populația din țară a României (1 ianuarie 2016) înseamnă peste 17% români în diaspora. Pentru comparație, la nivel mondial, în 2015, 3,3% din populația Terrei trăia în altă țară decât cea în care s-a născut, față de 2,8% în anul 2000.
Partea superioară a macheteiIulian MAREȘ este jurnalist, lucrează la BRD și este, desigur, absolvent de „Carabella” târgovișteană…