*Am furat de pe cer, stele. În nopţile întunecate scot câteva, din sipetul în care le-am ascuns şi-mi pun pe pernă lângă mine, două-trei. Să-mi ţină de urât.

*Calc cu grijă pe cărarea ce şerpuieşte, pierzându-se misterios prin pădurea de argint, îmbrăcată de sărbătoare, de zâna iarnă. Mi-e teamă ca urmele paşilor să nu strivească acele de gheaţă pe care le va săruta luna plină, când vine în luminişul tainic ştiut doar de mine (şi de-un unicorn, desigur!).

*Mi-am adunat toate visele şi le-am împletit în lung şirag, pe care-l admir în geam, în fiece noapte. Aşa am speriat nişte coşmaruri rele, care ţineau morţiş să întunece cerul sufletului meu.

*Ştiu cum voi alunga metehnele bătrâneţii, atunci când vor crede că e timpul să devin fidelă lor! Am să arunc în ele cu piatra de la şotronul desenat pe asfaltul din spatele casei, cu o za din lanţul scrânciobului din teiul cel înalt, cu toate pluşurile dezmembrate (doar ca să văd cum funcţionează!). Le adun apoi în păturile cortului din livadă ce te ascunde, de obicei, de ochii sfredelitori ai adulţilor şi le arunc în valurile învolburate ale râului vecin.

Să se ducă departeeee….

MARIANA OPREA STATE este absolventă de istorie și filosofie, consilier la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și vecină cu serele de flori ale Târgoviștei…