Când vine iarna

Ninge de basm, curat, dar trist

Când  nea pe suflet se aşează.

Zâmbeşti cu zâmbet de artist,

Dar iarna grea se furişează…

Pe cât luceşte de frumos

Magicul alb, sub raza lunii,

Pe-atât îngheţi de dureros

Când dorul ţi-a albit, pe drumuri.

Afară totu-i nemişcat.

Ca într-o filă de poveste.

E împietrit, neluminat

Gândul care-n trecut priveşte.

La tot ce-a fost, dar nu mai este…