DEMOGRAFICĂ? – În intervalul 1 ianuarie-1 octombrie a.c., populația României a scăzut cu cca. 116 000 de locuitori. Din 2013, scăderea populației nu mai este determinată de emigrație ci de scăderea natalității și mortalitatea ridicată. Ne împuținăm, în medie, cu 20 de locuitori pe oră. Ce fel de țară vor controla peste 10-20-50 de ani copiii și nepoții celor care astăzi țin statul roman captiv în numele securității și dezvoltării naționale?

INTELECTUALII SI POLITICA!  –  „Astăzi am primit vizita marelui om politic Take Ionescu si m-am sfătuit cu el asupra etc. etc.”. Aceasta frază am găsit-o acum vreo 11 ani, lecturând memoriile fostului președinte al Franţei, Raymond Poincaré, mai exact volumul „Balcanii in foc”. Thomas Mann, marele romancier german al secolului XX, scrie la un moment dat în Memoriile sale: „M-am întâlnit cu Titulescu pe plaja de la Cannes. Vorbea franceza mai bine decât mine !”.  De fiecare dată când aud „ce mare personalitate este domnul V.D.”, „cât de apreciat in lume este dl. T.B. si ce eminent ambasador a fost”, „ce minuni făcea dl. M.G. ca ambasador la Washington şi apoi la Externe”, „ce activitate extraordinară de europarlamentar are dl. prof. univ. dr. C. P.”, mă gândesc inevitabil la citatele de mai sus. Toți sunt „mari personalităţi””, toţi sunt „unanim recunoscuţi” şi  totuşi nu fac deloc diferența faţă de dl. Vanghelie, sau faţă de dl. Prigoană care nu intră în „lotul intelectualilor” din politica noastră. Vă daţi seama că Mircea Eliade era doar un simplu ataşat cultural la Londra şi apoi la Lisabona ? Că Lucian Blaga era un simplu ataşat de presă la Viena – adică făcea revista presei austriece în limba romană? Mulţi dintre intelectualii de la noi intraţi în politică sunt în realitate nişte Elene Ceauşescu în căutare de recunoaştere publică, toate academiciene, toate doctor docent şi inginer, toate savante de renume mondial. Căci aici ne-a dus după „Revoluție”  trădarea cărturarilor, pentru a-l cita pe Julien Benda: avem o multiplicare de Elene Ceauşescu în căutare de recunoaştere şi atât. Poate am fost prea dur în comparaţia cu Elena Ceauşescu, dar nu m-am referit la temeinicia studiilor domnilor citaţi mai sus ci pur și simplu la demersul lor spiritual. „Intelectualii” citaţi mai sus, dar şi alţii, nu pot fi repere morale, nu pot contribui la renovarea partidelor politice deoarece nu au nimic în plus la capitolul etică faţă de lotul afaceriştilor sau securiştilor. Se poate parveni şi în lumea universitară şi în cea diplomatică sau europarlamentară, nu numai în lumea afacerilor cu deşeuri…

A  FOST  ZIUA  NAȚIONALĂ – A României… Să ne amintim înaintașii care ne-au lăsat o țară, dar să ne gândim mai ales la viitor. Să ne dorim să nu mai fim a doua țară cea mai săracă din UE, să ne dorim să nu ne mai plece frații și surorile în străinătate, să ne dorim să fim o națiune respectată în lume, să fim o țară care să își dorească să se bizuie pe propriile puteri și să fie tot mai conectată la tendințele lumii contemporane!  Să ne dorim totodată să fim mai puțin agresivi unii față de alții și să ne acceptăm diferențele și să ne debarasăm de spiritul de mahala! Să acoperim festivismul cu fapte și să abandonăm metoda formelor fără fond!

ÎNTÂLNIRE – Țările „Lumii a treia” investesc masiv în educație și în special în învățământul politehnic. Sunt alături cu doi specialiști în nanotehnologii, Ministrul Științei și Tehnologiei din Sri Lanka, dr. Susil Premajayantha  și consilierul său și dr. Ganesh Shah, ministru de stat, reprezentantul guvernului din Nepal.

ALTĂ  ÎNTÂLNIRE  –  Sunt cu grupul de lucru care a participat la întâlnirea cu Comisia de politică externă a Consiliului Federației Ruse (echivalentul senatului), m-am aflat alături de primul cosmonaut mongol (al doilea asiatic care a ajuns în spațiu), Jügderdemidiin Gürragchaa, fost ministru al Apărării și deputat în parlamentul de la Ulan Bator.
Când am făcut prezentările, în loc de „Buna ziua!” mi-a spus „Prunariu”. Îi părea rău că țara noastră nu mai are misiune diplomatică în Mongolia, care va deveni un adevărat Qatar al metalelor rare, cu aplicații în nanotehnologii. Din păcate, reprezentarea diplomatică a Mongoliei la București se face de la Sofia… România a construit obiective importante la Ulan Bator (Parlamentul, Circul de Stat, cel mai mare magazin universal), am exportat tehnologie (fabrica de mase plastice, fabrici de celuloză și hârtie).

TOT  LA  MOSCOVA – Am avut marea plăcere să mă întâlnesc cu directorul general al Academiei Diplomatice din Afganistan, dr. Moheb Spinghar, un om deosebit de pregătit, specialist pentru  spațiul ex-sovietic. M-am bucurat să aflu că Ministerul afghan al Afacerilor Externe trimite 2-3 diplomați pe an la stagii de pregătire în România.
Ne-am întâlnit  la casa de protocol a Ministerului rus de Externe, pe Spiridonovka, una dintre cele mai frumoase realizări ale arhitecturii ruse de sfârșit de sec. al XIX-les, oper a arhitectului Fedor Sekhtel.

O RECAPITULARE – Un avion militar rus a fost doborât de aviația militară turcă. Pentru moment, putem trage următoarele concluzii : 1. Faptul că avionul rusesc s-a prăbușit în Siria arată că dacă a existat o încălcare a spațiului militar aerian turc, aceasta a fost minimă. 2. Doborârea aparatului rus este un gest deliberat. Indiferent că ar fi fost o provocare din partea Rusiei, aparatul rusesc nu a întreprins un atac asupra unor obiective turcești. De regulă, în asemenea situații este nevoie de nervi tari. 3. Faptul că televiziunile turcești au difuzat imagini cu avionul rusesc în flăcări, arată o dorință de mediatizare a Ankarei și dorința guvernului turc de a da un semnal Moscovei: pentru viitorul Siriei trebuie discutat și cu Turcia, nu doar cu Franța, Iranul, Arabia Saudită și SUA. Alianța ruso-franco-iraniană riscă să marginalizeze serios Turcia.  4. Este posibilă și o măsură de retorsiune a Ankarei, în condițiile în care acum câțiva ani un avion turcesc a fost doborât de sirieni cu ajutorul unei instalații de lansare a rachetelor de fabricație rusă.  5. Încă un aspect de luat în seamă: zona în care evolua aeronava rusă este o zonă turcofonă a Siriei (Nordul Lattakiei), o zonă în care Ankara revendică formarea unui spațiu de excludere aeriană. 6. Există două grile de lectură a știrilor și cred că trebuie să o aplicăm și în acest caz. Turcii spun că aeronava rusă a fost avertizată de 10 ori timp de 5 minute. Putem citi și invers: piloții turci au solicitat de 10 ori Statului Major confirmarea ordinului de doborâre… 7. Din câte știu, spațiile aeriene nu sunt delimitate precis, aidoma frontierelor terestre sau maritime. Așa-numitele „flyght information regions”, așa cum au fost stabilite de Organizația Internațională a Aviației Civile (fondata în 1947) pot cuprinde părți din teritoriile mai multor țări.  8. Foarte bune sunt comentariile de pe CNN: „În spatele ușilor închise, miniștrii de externe NATO îi vor trage de urechi pe turci pentru gestul extrem”…

Ștefan POPESCU este doctor în istorie la Sorbona, profesor la SNSPA și, desigur, absolvent de CARABELLĂ târgovișteană…