La Mahala, trenul opreşte cinci minute pe zi.
Cât să-ţi legi şireturile pe scara vagonului,
să schimbi sacoşe din mers,
priviri cu textilista roşcată, uneori viaţa.
Ziarele vin cu precizie în ediţii de dimineaţă şi seară.
Câteodată, poşta mai rătăceşte scrisori din alt veac
timbrate cu capete de bour, Continuă să citești
Bunea
La 90 de ani împliniţi, ce ştiţi voi?,
orizontul e tocmai la gardul împletit din nuiele,
unde sfârşesc brazdele cu usturoi şi cu ceapă.
Nu pomeniţi nimic de soldatul scăpat
de la Cotul Donului într-o burtă caldă de cal.
Nu-i daţi omului cât poate să ducă.
O să-şi amintească cum zece ani mai târziu,
i-au mânat caii pe drumul abatorului. Continuă să citești
Galeria cu viţă sălbatică
Călare pe greabănul dealului, printre fulgerele coasei,
îşi amintesc de figurile satului din anii cincizeci.
Le vine în minte, parcă îl văd şi azi, Scamatorul.
Se purta cu lavalieră, cu scârţ la pantofi şi visa cai verzi pe pereţi:
toată ziua lipea cărţi de joc pe oglinda din prăvălia frizerului, Continuă să citești