Nu cred că există acest cuvânt, însă îl inventez eu acum. Am tot căutat ceva care să îmi arate că există o relaţie între fiecare fiinţă, materie, loc de pe acest pământ, dar degeaba. Asemenea unei inflexiuni, omenirea şi-a schimbat repede cursul existenţei, poate prea brusc pentru ca toţi să se adapteze la o schimbare majoră. Eu cred că în acel punct a avut loc fisura. Nu ştiu ,,când”, mai exact, s-a întâmplat, dar nu a fost demult. Poate după Era Glaciară sau după Primul Război Mondial, undeva pe acolo, oricum. Ideea este că atunci s-au pierdut multe conexiuni, poate chiar toate.

Nu ştiu dacă voi înţelegeţi la ce conexiuni mă refer, dar vă voi explica: conexiunile sunt acele chestii invizibile, acele legături, care apropie omul de om, omul de natură, natura de animal, animalele de un loc, omul de un loc, omul de un animal şi tot aşa. Iar unele dintre cele mai puternice conexiuni sunt acelea dintre doi oameni, pe care mă voi axa cel mai mult. Acum voi vorbi despre conexiunea dintre un om şi un loc, realizată de amintiri. De asemenea, această conexiune este printre cele mai puternice, iar cel mai bun exemplu este ceea ce numim ,,acasă”. De ce suntem atât de ataşaţi de acest loc? Poate pentru că aici ne petrecem o mare parte a vieţii, dar nu doar atât. Ce ar fi dacă ne-am uita amintirile? Nu pe toate, ci doar pe cele legate de ,,acasă”. Ce ne-ar mai lega de acest loc? În afara persoanelor dragi, nimic.

O altă conexiune puternică era cea dintre om şi natură. Dar, din păcate, aceasta nu mai există. S-a pierdut odată cu evoluţia. Se spune că dacă te duci într-o pădure nu vei avea internet, dar vei găsi o conexiune mai puternică. Oare chiar aşa este? Tot ce ştiu e că a fost.  Şi în sfârşit, am ajuns la cea mai comună şi mai puternică legătură: cea dintre un om şi altul. De asemenea, o sabie cu două tăişuri. Poţi pune prea mult suflet şi rişti să te tai, iar dacă nu pui nimic rişti să tai. Nu am de gând să vorbesc despre oamenii falşi, deoarece lor li se acordă deja prea mult credit. Eu mă voi axa pe legături în general. Problema noastră este că ne dorim mai mult o conexiune la internet, decât una cu un om. Şi, fără să ne dăm seama, pierdem. Într-adevăr, şi internetul sudează uneori legătura dintre doi oameni, dar nu asta este conexiunea pe care ar trebui să ne-o dorim.

Iubirea, prietenia, încrederea, respectul, simpatia sunt conexiuni mult mai puternice. De altfel, unii cred că prin putere te legi de oameni şi îi aduci mai aproape. Nimic mai fals. Nu cred că am văzut vreodată o conexiune adevărată între un conducător care nu a oferit încredere, respect sau prietenie adepţilor săi. Şi nu cred că am văzut o conexiune adevărată între doi oameni care pretind că se iubesc, dar fiecare îşi apără interesele. Nu am văzut o conexiune adevărată între doi prieteni care nu cred unul în altul.

Internetul costă. Toate conexiunile de acest fel costă.

Conexiunea cu un om e gratis şi poate aduce mai multă fericire decât orice altceva.

Când vom realiza asta, vom deveni o lume liberă.

SABYN ALEXANDRU RUSU e în clasa a IX-a, e un tânăr romantic și visător și este prietenul nostru, junior la „Cultura de sâmbătă”…