1.

Cu ochii spre cer

Uite, tu să stai aici.
Eu acum îți ating trupul cu mâna.
Înghite-ţi cuvântul,
nu spune,
poftim cununa!

Acum stăm bine.
Poftim podoabe!
Auzi liniştea peste noi
straturi, straturi,
cum cade?

Atinge-mi trupul cu mâna.
Eu am să îţi iau durerea
să o duc mai departe.
Înghite-ţi cuvântul,
nu spune!

Uite cum trec peste noi: Pământ, Lună, Marte.

2.

Adună-mă

Adună-mă cu buzele nopţii şi cu vorbele ei
şi apoi
calculează-te pe tine  până la doi,
spunea femeia așezându-se peste somnul
meu.
Tocmai expir
al doilea număr,
deschide gura să cresc în tine
ramură de trandafir
înlăuntrul altei ramuri de trandafir,
spunea ea.
Desfă-ţi somnul în nesfârșite fășii de mătase
şi catifea
în care să mă prind ca într-o plasă de peşte.

Cu mine de vânt
recalculează-te.

Ah, am strigat înmugurind prin somn
de parcă ceream ajutor,
aud cifra 2 din cifra 1 cum se rupe şi creste
în trupul meu de pământ
pe o margine abruptă de nor.

3.

Măr alergând

Alergam imperfect
prin inima dulce a tinereții
şi gesticulam prostește
prin aer
căutând un zâmbet de fată.

Respiram atât de adânc
încât făceam pe alocuri rană pe pleură.
Ziua prin care treceam
o culegeam direct cu nările
ca pe un
sirop de zmeură.

Treceam prin lume
ascuțit ca o sabie,
inima pânză,trupul corabie.

Duelist duelam duelul dual
eu şi restul opus,
din mișcări succesive
lăsam în urmă statuete de efort de opal,
soarele era mereu în amiază,
sus.

Curgea pe mine apa șiroaie
deosebit de fertil,
alergam cu senzația de câmp şi de ploaie,
un măr de copil.

4.

La observatorul multelor stele

Era noapte și mă uitam la stele
prin chiar ochiul stâng
al iubitei mele.

Zic, ce limpede se vede prin clarul ochiului tău
cerul şi luna,
multele stele,
parca as fi într-un observator
instalat în atmosferă
în interiorul unei nacele.

Nu știu de ce îmi era așa dor
de iubita care era chiar lângă mine…
Am zis atunci hotărât: aici în observator
am sa te cos de coastele mele
bine, bine, bine.

Am scos de la piept
un ac făcut din rază de lună
şi în lumina fermecată a nopții,
chiar printr-o stea,
am început să cos împreuna
inima ei
de inima mea.

5. 

Iubita pe nor

Era pe la apus
iar eu eram atât de îndrăgostit
că am apucat râul în brațe,
l-am pus
vertical
si i-am spus:

Tu ai să curgi de acum încolo
dinspre pământ înspre cer
pentru că acolo, pe un nor, doarme iubita mea,
vei izvorî din sângele meu artezian
si te vei face curcubeu pe obrazul ei de catifea.

Toţi pestii din tine se vor face diamante
si rubine înotătoare,
coliere, brățări şi inele.
Din plante
vei face mângâieri unduitoare,
iar din valuri o vei legăna ca pe un copil
printre stele.

Curentul tău lin o va plimba
prin paradis,
sângele meu, amestecat cu nori
şi iarbă şi flori
îi va pulsa la tâmple vis după vis.

6.

Patia

Pe o pernă de cărbune
se culcă inima mea
răsuflând greu pe gura aortei
sângele gros.
Moale ea se întinde pe salteaua de os
a spinării.

Împletind panglici negre
infirmiere nebune
îi cântă melodii de prisos.