Cartea veche românească – Învăţături de multe ştiinţe folositoare–
N Nicodim Greceanu, 1811
Printre „bijuteriile” păstrate la Arhivele Naţionale se numără şi Cartea Veche Românească, parte a Bibliotecii documentare a instituţiei- Învăţături de multe ştiinţe folositoare, scrisă de Nicodim Greceanu și tipărită – probabil la Sibiu – în anul 1811, este una din cele 60 de cărţi vechi deţinute de Arhivele Naţionale din Dâmboviţa. Cele mai multe dintre aceste cărţi sunt cărţi bisericeşti.
Aparținând inițiat preotului Radu Ioniță, din sat Frasinu, comuna Cornești, după cum ne indică însemnarea făcută de acesta la începutul cărții în februarie 1854, în anul 1928 ea ajunge în posesia preotului Alex. Popescu, preot al aceleiași parohi, fiindu-i dăruită de un locuitor al satului Postârnac – Șerban Ghe. Chiriță.
Sub titlul Învățături de multe științe folositoare, în textul cărții sunt cuprinse foarte multe întrebări și răspunsuri, ca de exemplu: ce este omul, ce este sufletul, ce sunt sentimentele, ce sunt bolile, ce este cerul; sau întrebări și răspunsuri despre geografia Pământului, împărțirea Europei, despre mare, atmosferă sau metale. Cea mai mare parte a lucrării cuprinde însă învățături religioase, cu principalele rugăciuni pe care un creștin ar trebui să le cunoască, dar și prezentarea pe scurt a Sfintei Scripturi sau învățături despre Dumnezeu și Isus Hristos.
În viziunea autorului – în capitolul pentru neputinţele trupului şi pentru dietă – este esenţial ca oamenii să-şi păzească sănătatea în scopul prevenirii bolilor, iar în situaţia apariţiei acestora să se îngrijească de tămăduirea lor. Foarte interesant este însă conceptul – destul de actual, de altfel – că omul trebuie să fie nemâhnit şi mulţumit de situaţia lui, deoarece nemulţumirea duce la pierderea sănătăţii, „cea mai mare comoară a vieţii omului”. Care este cauza bolilor? Păcatele. Care este scopul lor? Aducerea omului la pocăinţă. Totodată, dacă bolile nu ar fi existat omul ar fi rămas „nemuritor şi vecinic întru această deşartă lume chinuindu-se”. Cea mai bună pază împotriva bolilor: omul „să trăiască cu bună orânduială şi cu pază şi să nu să biruiască de beţie şi de alte patimi trupeşti”. Iată deci, doar câteva dintre învăţăturile lui Nicodim Greceanu despre boli.
Redăm mai jos întreg cuprinsul cărții – „PINAX” – adecă scară de cele ce să află într-această carte:
Azbuchile româneşti.
Rugăciunile Utrenii.
Simbolul credinţei, adecă Crez.
Rugăciuni la vecernie și după cină.
Rugăciuni la prânz și la cină.
Cele 9 porunci ale Besearicii.
Fapte ale bunătăţii trupeşti şi duhovnicești.
Păcatele cele de moarte şi împotrivirile lor.
De la facerea lumii până la potop.
De la potop până la chemarea lui Avraam.
De la chemarea lui Avraam, până la ieşirea norodului israiltenesc.
De la eşirea fiilor lui Israil, din Egipet, până la zidirea besearicii lui Solomon.
De la zidirea besearicii lui Solomon până la mutarea Babilonului.
De la mutarea Babilonului, până la naşterea lui Isus Hristos
Pentru naşterea Domnului nostru Isus Hristos, pentru moarte, înviere și înălțarea lui.
Pentru Dumnezeu.
Pentru Isus Hristos.
Pentru învăţătura apostolilor, lățimea credinței și stricarea Ierusalimului.
Pentru cărţile Vechiului Testament.
Pentru cărțile Noului Testament.
Pentru facerea lumii.
Pentru om, ce iaste.
Pentru suflet, ce iaste.
Pentru ţinerea de minte.
Pentru simţirile omului.
Pentru cea mai adevărată poruncă a lui Dumnezeu şi pentru cei ce nu o păzesc pre ea.
Pentru pravila cea firească.
Pentru judecători şi pentru nedreptăţi şi pentru dragoste.
Pentru obiceiurile cele mai bune.
Cele adevărate bune obiceiuri, adecă blândeţele creştinului.
Pentru bunătăţile cele vremealnice şi cele vecinice.
Pentru neputinţele trupului şi pentru dietă.
Pentru ceriu.
Pentru pământ şi pentru dobitoace.
Pentru saduri, copaci și erburi.
Pentru metaluri.
Pentru mare.
Pentru rotocolul pământului, părţile lui sau pe scurt geografie.
Pentru atmosferă, adecă văzduh.
Pentru împărăţiile Evropii.
În final cartea este semnată, într-un mod cu totul original, de autorul ei NICODIM GRECEANU.
LILIANA STOICA este șef de serviciu la Arhivele Naționale Dâmbovița, absolventă a Facultăţii de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie „Al.I.Cuza” Bucureşti …