Arhive etichetă: Cultură şi istorie

Adrian CIOROIANU – Scrum de secol…

Adrian Cioroianu1.O amintire – Pași în trei prin orașul dintre ape… Stockholm este un oraș alcătuit, de fapt, din câteva insule nu tocmai mari, atât de bine legate prin infrastructura rutieră încât nici nu-ți dai seama când treci de pe o insulă pe alta. Am văzut cartiere animate – în ploaia care cade de măcar două-trei ori pe zi -, în care tineri sau mai puțin tineri angajați merg cu capul între umeri, precum toți angajații lumii. Am văzut și piețe cochete, cu flori plantate fix înainte de a înflori și diverse soiuri de cireși japonezi care tocmai erau în explozii de petale Dar am văzut și orașul vechi, cu străduțele lui care-ți aduc aminte de Brașov sau Sighișoara. Continuă să citești

Radu STATE – Istorie de Dâmbovița

Radu_State1.PRESA VECHE…

Un fragment din presa veche expusă la arhivele dâmboviţene, în cea mai recentă expoziţie organizată de acestea… La sfârşitul lui 1928 la Târgovişte vedea lumina zilei ziarul Convingerea. Era un ziar independent, scos de un anume Alexandru Ghencea, care avea două pagini pentru care plăteai 3lei. Redacţia şi administraţia acestuia se aflau în Fundătura Bulevard, la nr.15. Să vedem câteva dintre ştirile pe care le putea afla un târgoviştean din paginile numărului patru al acestui ziar, apărut la 15 ianuarie 1929. Continuă să citești

Silviu MILOIU – Din cronici de azi…

Silviu Miloiu1. 1932 – Primele încercări ale lui Petre Comarnescu și ale grupului „Criterion” de colaborare cu Fundația „Ioan I. Dalles” s-au materializat în cele din urmă către finele anului 1932.
Fundația s-a constituit ca rod al unei generoase donații testamentare a Elenei Dalles, o personalitate feminină de o mare noblețe sufletească și o reală vocație de mecenat cultural. (Sursa: Arhiva Academiei Române, Fond Elena Dalles)

Fotografia postată de Silviu Miloiu.

2. Cimitirul Mănăstirii Viforâta – Adăpostește o serie de monumente remarcabile, chiar opere ale unor mari sculptori. Medalionul realizat de Carol Storck la cererea regelui Carol I pentru generalul Matei Vlădescu este, probabil, cel mai impresionant. Un cavou ce a aparținut familiei C. Petrescu şi care pare a servi azi drept magazie, are splendide decorații sculptate în piatră, specifice secolului al XIX-LEA, de asemenea, fiecare dintre mormintele din acea epocă păstrate în acest loc are povestea lui scrisă în piatră. Aşa am aflat despre Eugenia G.T. Ionescu decedată în anul 1890 la vârsta de numai 21 de ani. În acest cimitir se află şi mormântul sculptorului Vasile Blendea, unde, din păcate, am constatat deteriorarea gravă a statuii de la mormânt. Cea mai veche cruce din acest cimitir este din secolul al XVIII-LEA. Nici monumentele, nici cimitirul nu apar pe Lista Monumentelor Istorice. Este însă, un mic cimitir Bellu…

Fotografia postată de Iulia Ghercă.

3.Târgșor – Vizitam în urmă cu un an fosta reședință voievodală secundară de la Târgșor. Atrăgeam atunci atenția asupra unor probleme serioase pe care le ridica restaurarea respectivă, nu pentru a culpabiliza pe cineva, ci pentru a semnala un fenomen care riscă să devină tot mai răspândit. Dacă anumite aspecte ale restaurării urmează practicile și metodologiile din domeniu, altele sunt total nepotrivite și în contrast evident cu modalitățile în care un ansamblu de monumente poate fi restaurat și pus în valoare. Nu poate fi acceptată soluția tehnică prin care s-a construit – așa cum afirma un coleg – „un aeroport”, care subordonează – și, desigur, subminează – Biserica Albă a negustorilor târgșoreni și termenele romane. Este de preferat ca, la o viitoare restaurare, structura modernă din lemn și sticlă să fie îndepărtată și să se identifice o soluție pertinentă pentru aceste monumente. Acel colaj între vechi și nou la Biserica Albă nu-și are locul, mai firească fiind refacerea completă a bisericii, dacă existau martori. Nefericită și deranjantă este și folosirea geamurilor termopan pentru a închide pridvorul Bisericii lui Antonie Vodă de Popești. Numeroasele intervenții cu materiale de construcție moderne în zona cuprinsă de zidul interior de incintă al fostei reședințe domnești sunt deranjante și nu permit o adevărată deschiderea a trecutului către prezent. Zidul exterior nu a fost defel integrat în proiectul de restaurare, acesta continuând să se deterioreze. Accesul între diferitele componente ale ansamblului rămâne deficitar. O problemă o constituie și muzeificarea precară a ansamblului, cel puțin în acest moment. Ceea ce în documentele găsite la Târgșor se numea Sala Tronului nu este inclusă în circuitul de vizitare. Un alt aspect pe care aș dori să-l punctez ține de comunicarea deficitară a proiectelor de restaurare, Acestea ar trebui discutate în cercuri cât mai largi, fiecare etapă făcută cunoscută iar opiniile critice tratate cu atenție. Pe termen mai lung, soluția este să se continue operațiunile de restaurare cu zidul exterior, Biserica Albă și punerea în valoare a altor elemente ale ansamblului Târgșor.

4. Din anul independenței României – O audiență la domnitorul Carol I 27 Decembrie/8 Ianuarie 1877… Luni. Audienţă la domnitor… „Sunt fericit de a vă vedea. Cum găsiţi situaţia noastră militară? Ce aţi văzut? Spitalul… Azilul Elena, foarte frumos:.. Magheru, ofiţer destoinic… a fost mai mulţi ani la Berlin… aţi văzut muzeul?… sunt acolo lucruri scumpe care au fost furate anul trecut într-un chip curios… călătoriţi cum vreţi prin ţară… la Galaţi, la Brăila, unde avem un început de flotă de război… puteţi călători îmbrăcat în civil… sper că veţi mai rămâne câtva timp, în orice caz până la 6 ale lunii acesteia, când avem aici mare serbare. Veţi avea ocazia să vedeţi pe Domniţă mai târziu, e obosită în zilele de sărbătoare… Iosefina este vara mea… Regina Sofia este mătuşa Domniţei… aţi fost şi la Camera Deputaţilor?… Da, pricepeţi bine că discursurile frumoase nu sunt totdeauna ce e mai bun, ele înşeală. Ar fi mai bine a se vorbi mai puţin şi a făptui mai mult… iată cum au făcut Suedia şi Norvegia… Da, preşedintele Consiliului este un mare orator… poate că veţi avea ocazia de a vedea ceva mai serios… da, mai rămâneţi câtva timp. Secţiunea suedeză a expoziţiei a fost foarte frumoasă… Prinţii dumneavoastră sunt înscrişi în ambele armate? (vorbi aci de câţiva prinţi pe care nu-i cunoşteam, El văzuse pe regele nostru acum 30 de ani)… Regele ca autor militar?… văzut-aţi teatrul?… frumoasă vorbire, frumoase poeme… da, armata permanentă e bună… teritorialii lasă mult de dorit… dar concediul Dumneavoastră ţine încă mult?… da, înainte de acea dată o hotărâre trebuie să fie luată… vremea împiedică orice soi de manevre, pentru că terenul este grozav de desfundat… după ziare o grozavă furtună cu zăpadă a avut loc în Norvegia, Suedia şi Danemarca…” Sunt foarte fericit şi recunoscător de bunul rezultat al audienţei la domnitor. Mai întâi m-am urcat pe o largă scară şi apoi am intrat direct într-un salon. Domnitorul a ieşit în acelaşi timp, dintr-un salon alăturat, şi veni întru întâmpinarea mea, astfel că m-a primit la uşă, mi-a întins mâna şi am rămas acolo tot timpul audienţei. Era singur, întovărăşit de un câine foarte mare, mare ca un leu.

Fotografia postată de Silviu Miloiu.

5. Balcic – Balcicul redat de una dintre locuitoarele acestui spațiu al simbiozei, pitorescului și întâlnirilor: Cecilia Cuțescu-Storck… (Sursa: Regina Maria, „Casele mele de vis”, în „Boabe de grâu. Revista de cultură”, nr. 2, aprilie 1930)

Fotografia postată de Silviu Miloiu.

 

(Fotografii de Iulia GHERCĂ)

SILVIU MILOIU este profesor universitar la Universitatea VALAHIA, din Târgoviște…

 

 

Cornel MĂRCULESCU – Relația cu istoria

https://scontent-frt3-1.xx.fbcdn.net/v/t34.0-12/15879210_10154843357166308_2020571404_n.jpg?oh=e8940164df40a4bc93f650a04c4eac18&oe=586FD7D4PICTORI ROMÂNI PARTICIPANŢI OFICIALI LA RĂZBOIUL

DE INDEPENDENŢĂ 1877-1878

După implicarea României în războiul din Balcani împotriva Imperiului Otoman, la sugestia lui Carol Davila, primul ministru I.C. Brătianu, a solicitat un grup de pictori români care să însoţească trupele române pentru a surprinde imagini ale luptelor purtate de trupele româneşti, imagini ce urmau, în intenţia autorităţilor, să fie folosite de ziarele româneşti. Continuă să citești

Liliana STOICA – File din Arhive

C:\Users\Ionut\AppData\Local\Microsoft\Windows\Temporary Internet Files\Content.Word\15356054_1207618475986447_1584070193_n.jpgCartea veche românească – Învăţături de multe ştiinţe folositoare

N Nicodim Greceanu, 1811

Printre „bijuteriile” păstrate la Arhivele Naţionale se numără şi Cartea Veche Românească, parte a Bibliotecii documentare a instituţiei- Învăţături de multe ştiinţe folositoare, scrisă de Nicodim Greceanu și tipărită – probabil la Sibiu – în anul 1811, este una din cele 60 de cărţi vechi deţinute de Arhivele Naţionale din Dâmboviţa. Cele mai multe dintre aceste cărţi sunt cărţi bisericeşti. Continuă să citești

Adrian CIOROIANU – Scrum de secol…

Adrian Cioroianu1.De ce sunt bune vinurile franțuzești La invitația unui prieten, am fost la Courbevoie (comună în NV Parisului), la un salon de vinuri. Un salon nu foarte mare, să fi fost cu totul cca 30-40 de producători la ora la care am ajuns eu. Alți oameni, desigur, veneau să guste și, lucru foarte important, să cumpere. Astfel de saloane sunt, cred, cu sutele, anual, în toată Franța, cu diverși organizatori – cel la care am fost eu era organizat de un Club Rotary. Continuă să citești

Radu STATE – Istorie de Dâmbovița

Radu_StateÎnceputuri timide de activitate bancară la Târgovişte

Prima instituţie bancară apărea la Târgovişte în 1912, din iniţiativa lui Constantin Olănescu, important lider conservator dâmboviţean. Aceasta se numea Banca Comercială şi Industrială Târgovişte şi îşi avea sediul pe strada Constantin Fussea. Continuă să citești

Liliana STOICA – File de istorie

C:\Users\Ionut\AppData\Local\Microsoft\Windows\Temporary Internet Files\Content.Word\15356054_1207618475986447_1584070193_n.jpgZiua Poliţiei Române – Poliţia oraşului Târgovişte

Printre primele instituţii înfiinţate prin Regulamentul Organic din 1831 se numără şi aceea a Poliţiei. Poliţia oraşului Târgovişte a fost înfiinţată în vara anului 1831, avându-l în fruntea sa pe polcovnicul Badea Poroineanu. Atribuţiile noii instituţii sunt reglementate în anul 1832 prin Regulamentul de organizare a Sfaturilor orăşeneşti care stabilea faptul că poliţia asigura, în colaborare cu Sfatul orăşenesc, paza bunelor rânduieli şi odihna obştii. Continuă să citești

Silviu MILOIU – Din cronici de azi…

Silviu Miloiu1. Celebrul port Toulon într-o stampă de epocă… – Printre personalitățile care au contribuit la dezvoltarea așezării și a portului – unii nutrind ambiția nedisimulată de a face din acesta vectorul puterii Franței în Mediterana – s-au numărat regii Ludovic al XII-lea și Ludovic al XIV-lea, cardinalul Richelieu, Jean-Baptiste Colbert și faimosul inginer Sébastien de Vauban. Continuă să citești

Cornel MĂRCULESCU – Relația cu istoria

https://scontent-frt3-1.xx.fbcdn.net/v/t34.0-12/15879210_10154843357166308_2020571404_n.jpg?oh=e8940164df40a4bc93f650a04c4eac18&oe=586FD7D4ÎN MEMORIA DASCĂLILOR NOȘTRI

ION BĂLĂŞESCU (18.X.1907 – 27.XI.1987)

Presimțind parcă trecerea în neființă în anul 1987, Ion Bălăşescu a început să îşi scrie memoriile, intitulate de el Din ale vieţii valuri (18.X.1987). Astăzi prin bunăvoinţa familiei care ni le-a pus cu amabilitate la dispoziţie, am încercat să îi creionăm un scurt portret biografic bazat chiar pe aceste memorii, păstrând o serie de paragrafe din lucrarea sa. Continuă să citești