Două întrebări…

1.Fără rost?

Astăzi mă gândesc, deși cam fără rost, să le reamintesc dregătorilor vremelnici ai țării mele câteva sfaturi din Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Să le reamintesc? Aiurea, nu cred că fiii vitregi de la palatele puterii au auzit de ele… Totuși, cu răbdarea mea de profesor, fac o încercare. Voievozilor de azi, Neagoe Basarab le-ar zice așa: „să nu vă întindeți spre lucruri spurcate și scârnave și fără de lege, care nu se cad. Întru nimic să nu vă lăsați soarta diavolului.” Și mai spunea: „să nu lunecați în lucrurile putrede și trecătoare, să umblați pe căile cele nevinovate. Oamenii care sunt stăpâni, cu trupurile mor domnilor și împăraților pământești, iar nu cu sufletul…” Zâmbesc amar, cu figurile demnitarilor lăbărțate pe ecranul televizorului… Auziți, „să faceți bine și veți împărăți în liniște și tihnă”. Iată și o învățătură potrivită și la Cotroceni și în Piața Victoriei, despre Dealul Mitropoliei nu știu ce să zic: „firea omenească s-o înălțați mai pe deasupra îngerilor”. Cu câteva secole mai devreme, voievodul se întreba: „până când veți judeca nedrept și vă veți îndoi de fețele păcătoșilor?” Se potrivește și îndemnul lui Neagoe Basarab, „să nu vă pară cumva rău că, pentru folosul sufletelor voastre ne-am servit, din adâncul inimii și v-am adus aminte”… În sfârșit, iată și un gând pe care bărbații noștri politici de azi l-ar putea așeza peste pereții birourilor de lux, cam acolo unde erau mai demult tablourile într-o ureche: „că inima omului este ca sticla, iară sticla dacă se sparge, cu ce o vei mai lipi?”

2.Tinerii de azi?

Atunci când mai apare câte o „balenă albastră” cunoscătorii se reped în filosofia adolescenților, pun sentințe, fac exerciții morale și, în general, sunt indignați și revoltați… Filosoful trecut de o sută de ani, Mihai Șora dă o replică extrem de elegantă declarației domnului Ioan Aurel Pop, rector al Universității din Cluj-Napoca. El a făcut o serie de afirmații șocante la adresa tinerilor din ziua de azi, numindu-i generația „Google”, „Facebook” și „SMS”.  „În urmă cu câţiva ani, le-am dat studenţilor din anul I un chestionar. Una dintre întrebări se referea la provinciile istorice româneşti. O altă întrebare era: Ce este Bucovina? Şase dintre cei 60 de studenţi ai mei de anul I au răspuns că este o marcă de apă minerală. Şi nu au făcut-o în glumă. Răspunsul era corect, dar nu avea legătură cu contextul. Dacă am întrebat despre provinciile istorice, a fost clar că nu m-am referit la apa minerală…”, a explicat domnul academician din Ardeal.

Și iată postarea lui Mihai Șora, integral, aici: „Pe la începutul anului 1920, o frumoasă și distinsă doamnă obișnuia să traverseze satul Izvin din județul Timiș: cu automobilul. Doamna era soția preotului din comuna vecină, Topolovăț, și mergea zilnic la Timișoara unde, preț de o oră, își sorbea cafeaua la masa unei terase de pe corso. După care se întorcea acasă, răscolind praful din satul copilăriei mele și sufletele bravilor cetățeni ieșiți la poartă să privească filmul cotidian care li se derula, cu precizie de ceasornic, prin fața ochilor. Fiecare dintre spectatori aplica filmului propriul scenariu colorat de admirație, invidie, resemnare, dezgust, respect. Doamna nu a avut niciodată vreun accident de mașină (este drept că, pe ruta Topolovăț–Timișoara, nu era o circulație frenetică), dar contestatarii ei cei mai vocali îi lipeau în cazier uciderea cu sânge rece a câtorva zeci de găini. De altfel, multă vreme șoferilor li s-a spus „asasinii de găini“, – și nu doar în comuna Izvin din județul Timiș. În zilele noastre, urmașii izvinenților au mașini parcate în fața casei, găini în bătătură și gânduri mai pașnice despre cei care se încumetă să urce la volanul unui automobil. Valul modernizării a trecut și prin satul lor; nu mai ies în drum de fiecare dată când apare la orizont o dihanie pe patru roți. Dacă ar mai trăi, doamna preoteasă din Topolovăț ar avea, astăzi, internet, telefon mobil, tabletă și cont pe facebook. Și nu cred că ar fi cea mai idioată dintre utilizatori. Vă doresc tuturor o sâmbătă branșată! PS: Nu am avut niciodată carnet de șofer: nu din reflex tradiționalist, ci pentru că am fost toată viața biciclist și motociclist.”

Așadar, pentru domnul rector „generația Facebook” miroase urât și nu are cultură generală adică nu are valori, nu are morală și nu are „prințipii”… Cum bine scria un intelectual tânăr din Ardeal, „generația PCR le are pe toate. Rămâne de răspuns la o singură întrebare: România de azi arată așa cum arată pentru că a fost desfigurată de „generația Facebook” sau de generația PCR? În mod normal, e anapoda să discutăm despre generații în felul acesta, dar dacă ăsta e… trendul!”

Și eu cred că a duce o chestiune atât de preocupantă în zona disputelor partizan-ideologice (aici e și dialogul încruntat dintre Ioan Aurel Pop și Lucian Boia, adică dintre conservatorism umanist și naționalism cultural și, dincolo, liberalism globalist) e cea mai păguboasă formă de a ucide o dezbatere necesară și aplicată. De pierdut, o facem cu toții. Dar cui îi mai pasă?