Cum să ai o vară nasoală într-un singur pas sau despre Grozăveștiul cu de toate
„Radule, vezi că trebuie bară între asta și asta!”
„Ce bară?”
„O bară, așa”
Sunt o studentă bătrână care nu și-a mutat catrafusele din Grozăveștiul studențesco-nemuritor încă. Am viețuit aici vreme de cinci ani. Sau, mai bine zis, fost studențesc, actual șantier în lucru. De două veri încoace, aici se construiește la foc automat. Pare-se că lumea se mută în valuri la capitală. Și chiar așa se și întâmplă. La un simplu search pe Google, afli că, deși proiectele au ca termen de finalizare anul 2017, apartamentele și garsonierele, încă neconstruite, au fost deja vândute în proporție de 80%.
După cum spuneam, totul a început în 2015 când am primit repartiție în căminul A, adică cel mai aproape de șantier sau parte integrantă din el. Fericire nevoie mare că mai aveam unde să stau o vară. Dar e ca-n viață: una caldă, alta rece. Căldură infernală, zgomot, macarale, sudălmi, transpirații, picamăre. De toate pentru toți. Dar să nu intrăm în depresie. Am așteptat răbdătoare toamna, iarna cu speranța că zgomotele vor înceta sau dacă nu, oricum știam că pe la început de februarie îmi voi fi luat tălpășița, pa și la gară. Numai că de ce ți-e frică nu scapi. M-am întors pe la un început de iulie…tot aici. Sudălmi, picamere, transpirație, ca la carte. A mai trecut o vară pe care am suportat-o cum am putut.
E 21 martie 2017, sunt 17 grade și o presiune de… nu ne importă, pentru că am aceeași problemă. M-am întors ca omul de la muncile nezilnice și am luat cunoștință cu același vechi prieten: șantierul. Nu că până acum n-ar fi fost exact la fel, dar când stai la parter și se insinuează căldura bucureșteană, vrei să deschizi geamul, vrei să te crezi pe vârf de munte, vrei să te pălească o boare de aer fresh ca în reclamele de la dero, însă în Grozăvești te pălesc pe rând: fundații turnate în miez de noapte, picamere și manele, șobolani grași cu care ajungi să te împrietenești, (gândacii sunt bonus) closete înfundate cu desene lupestre, vecini cu chef și tanti Lizica, portăreasa de toate zilele. Dar tot nu e rău.
Am de gând să rămân aici până m-or da afară. Să le fac în ciudă. Auzi, tu, 100.000 de euro apartamentul?! Aș protesta la marșul pro-viață pentru asta. Ah, dar l-am ratat la mustață.
ALEXANDRA MOCANU este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea BUCUREȘTI, dar, peste toate, e absolventă de CARABELLA…