Săptămâna trecută a avut loc, în lumea islamică, un eveniment care nu a fost băgat în seamă de către mass media română, ceea ce scoate, din nou, în evidenţă nu numai superficialitatea, dar şi o gravă lipsă de cultură generală, referitor la cunoaşterea evenimentelor internaţionale contemporane, ce pot avea, în timp, impact asupra dezvoltării economice şi politice a statului nostru, deoarece, nu trebuie uitat că, totuşi, universul spiritual şi ideologic islamic este la doi paşi de noi.
Oficializarea supunerii
Revenind la actualitatea imediată, trebuie menţionat că sâmbătă, 7 martie, grupul african nigerian islamist Boko Haram a anunţat oficial că a depus jurământ de supunere şi subordonare faţă de organizaţia Statul Islamic. Trebuie menţionat că această decizie nu a fost luată peste noapte. Iniţial, organizaţia Boko Haram a căutat să stabilească relaţii de colaborare cu talibanii afgani, dar deosebirile ideologice nu au favorizat aproprierea dintre cele două grupări islamiste. În cosecinţă, Boko Haram, în perioada 2010 – 2012, a încercat o apropiere de organizaţia AQMI (AL-QAIDA din Maghrebul Islamic) care, la vremea respectivă, era cea mai bogată organizaţie. Din momentul în care AQMI a pretins ca Boko Haram să devină o simplă filială a grupării al-Qaida, colaborarea dintre cele două organizaţii a încetat definitiv. Impunerea organizaţiei Statul Islamic, în lumea arabă şi în cea islamică, a determinat Boko Haram să se orienteze către aceasta care nu i-a pretins să devină o simplă filială, motiv care l-a determinat pe şeful lui Boko Haram, Abubakar Şekau să depună jurământul de subordonare şi supunere. În plus, Statul Islamic mai prezintă şi avantajul că nu depinde financiar de Arabia Saudită sau de Emiratele Arabe, ceea ce-i permite să finanţeze organizaţia Boko Haram. De asemenea, lui Abubakar Şekau modelul Statul Islamic i s-a părut mai potrivit pentru necesităţile ideologice şi religioase din Nigeria. Astfel, Şekau, luându-l ca exemplu pe al-Baghadi, conducătorul Statului Islamic care a reînfiinţat Califatul Levantului, a reînfiinţat şi el Califatul din Sokoto care a existat din 1804 până în 1903, când a fost desfiinţat de englezi, califat ce includea o parte din teritoriile administrate actualmente de statele Nigeria, Camerun şi Ciad. Practic, între Boko Haram şi Statul Islamic există câteva puncte comune. În primul rând, cele două organizaţii vor să impună panislamismul. În al doilea rând, ambele organizaţii au apărut şi s-au impus în zone unde sărăcia şi corupţia au atins nivele alarmante ce împiedică dezvoltarea economică, inclusiv creşterea nivelului de trai. În al treilea rând, adepţii Boko Haram şi cei ai Statului Islamic consideră că toate celelalte religii sunt nocive pentru dezvoltarea socială şi spirituală armonioasă, motiv pentru care toţi cei care nu sunt islamişti sunt executaţi cu sânge rece.
Greşeala Washingtonului
Pe de altă parte, Statele Unite au repetat greşeala din anul 2001, când a decretat al-Qaida ca duşman internaţional al civilizaţiei de tip nord-american şi occidental. Deşi au primit lovituri dure din partea Statelor Unite care aproape i-a adus în pragul desfiinţării, o parte din membrii al-Qaida s-a refugiat în Yemen, unde trăiesc şi acum, fără să-I deranjeze nimeni, iar o altă parte, majoritară, s-a stabilit în nordul Africii, unde au înfiinţat AQMI ce beneficiază de sprijinul triburilor şebab. Intervenţia coaliţiei conduse de americani, în vara lui 2014, în Irak, a dat apă la moară Statului Islamic, în detrimental organizaţiei al-Qaida. Brusc, Statul Islamic, din cauza atacurilor americane, a devenit un reper moral, ideologic şi religios, în lumea arabă, ceea ce i-a permis să strângă foarte mulţi adepţi care au acceptat necondiţionat ideologia sa, inclusiv decapitările. Astfel, Statul Islamic a căpătat notorietate internaţională, devenind un model de acţiune, inclusiv pentru Boko Haram. De asemenea, datorită notorietăţii internaţionale Statul Islamic devine o superputere teroristă ce va începe să globalizeze jihadismul.
Revenind asupra cazului Boko Haram, această organizaţie a fost înfiinţată în 2002 de către predicatorul radical Mohamed Yusuf în Maiduguri. Prima structură de organizare a fost o moschee pe lângă care a funcţionat o şcoală coranică destinată copiilor proveniţi din familii sărace. Cu timpul, şcoala începe să fie frecventată şi de adulţi, iar între 2004 – 2009 adepţii acestei şcoli, organizaţi în ceea ce se va numi Boko Haram, încep să se opună guvernului aflat la putere. Între 2006 – 2008, Yusuf este arestat de mai multe ori pentru ca în 2009 să fie executat de către poliţie. În data de 14 august 2009, Sanni Umaru se autoproclamă succesorul lui Yusuf, dar este repede înlăturat de Abubakar Şekau, actualul conducător al organizaţiei Boko Haram care se va grăbi să declare oficial că-i va sprijini pe Abu Bakr al Baghdadi, califul Statului Islamic, pe Ayman al-Zauahiri, emir al-Qaida şi pe mollahul Omar, conducătorul talibanilor. În felul acesta, Şekau îşi va asigura şi sprijinul financiar necesar. Chiar şi denumirea oficială a organizaţiei, Jama’atu Ahlis Sunna Lidda’Awati Wal-Jihad, în traducere Grupul sunit pentru predicarea Coranului şi răspândirea jihadului, dezvăluie intenţiile acesteia. În ceea ce priveşte denumirea de Boko Haram, aceasta provine din dialectal hausa, contaminat cu cuvinte englezeşti. Se pare că book probine din book, carte, iar haram, din arabă, însemnând interzis.
Doar tăcere
Totuşi, de ce a preferat Boko Haram modelul Statul Islamic? Motivul este simplu şi fascinant în acelaşi timp: Statul Islamic urmăreşte să unifice toate popoarele islamice sub flamura reînfiinţării Califatului otoman care a existat în Orientul Apropiat şi desfiinţat de englezi în 1924. Această idee de reînfiinţare a unor califate ce au existat în Orient şi în Africa este mai mult decât ispititoare. Este împlinirea visului de a intra în eternitatea istoriei. Se pare că evenimentele iau o turnură tot mai serioasă. Astfel, jihadiştii, sprijiniţi de Statul Islamic, au început să se organizeze în peninsula Sinai, ceea ce va pune în pericol stabilitatea în Egipt şi în Israel. De asemenea, tot Statul Islamic a reuşit să înfiinţeze în Libia emiratul din Derna, reuşind să preia controlul porturilor la Marea Mediterană şi a puţurilor petroliere. Dacă Statul Islamic şi Boko Haram vor fuziona, atunci se va crea o organizaţie extrem de puternică, iar dacă cele două vor beneficia de sprijinul populaţiilor locale, atunci nord-americanii şi occidentalii nu vor mai avea ce face, asistând neputincioşi la naşterea unui sistem de stat, numit califat, prin care se va internaţionaliza islamismul, ceea ce va crea mediul ideologic şi religios ce va favoriza conflictul sângeros cu civilizaţia creştină, iar răspunzători pentru această stare sunt englezii şi gafele lor istorico-economice. Pe undeva, este de râs faptul că Occidentul speră că va beneficia de colaborarea Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI), ce include 57 de state, pentru a contacara Statul Islamic. Deocamdată OCI nu a dat niciun răspuns cererii Bruxelles-ului, de a se pronunţa dacă este pentru sau contra reînfiinţării Califatului otoman din 1924.
Deocamdată OCI tace. În schimb, soldaţii ciadieni împreună cu cei nigerieni au lansat o puternică ofensivă împotriva organizaţiei Boko Haram, ceea ce pică taman la fix pentru actualul preşedinte nigerian Goodluck Jonathan, foarte criticat pentru neputința sa de-a anihila insurecţia islamistă din nord estul ţării, mai ales că această ofensivă a fost declanşată cu două săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale pe care Abubakar Şekau vrea să le saboteze. În schimb, armata şi poliţia irakiana, împreună cu miliţiile şiite şi triburile sunnite au declanşat o puternică ofensivă împotiva organizaţiei Statul Islamic, în zona localităţii Tikrit. În final, iar cine este capabil să gândească va înţelege cine este de fapt la originea recrudescenţei terorismului islamic, menţionăm o ştire publicată de săptămânalul Le Point: se pare că, fără să vrea, CIA a finanţat al-Qaida cu un milion de dolari, dat de Pakistan dintr-un fond pe care CIA îl constituise pentru cumpărarea de arme şi finanţarea de operaţiuni pentru desfiinţarea organizaţiei teroriste al-Qaida.
ALEXANDRU RÎBINSCHI este absolvent al Facultăţii de limbi şi literaturi străine, Universitatea Bucureşti, scriitor de proză s.f., a publicat în Almanahul Anticipaţia 1990 și este jurnalist…