Da, tu, cel ce citești aceste gânduri… Recunoaște că te-ai confruntat cu frica de a fi tu însuți cel puțin odată în viață…

Motivul? Foarte simplu! Într-o societate ce promovează prototipuri iluzorii, oamenii se confruntă cu ideea de perfecțiune, încercând din răsputeri să se încadreze  într-un tipar anume pentru a nu fi criticați sau marginalizați, însă în loc să devenim ceea ce nu suntem, nu ai fi mai bine să ne îndreptăm spre propriului eu, fără sa mai „aplecam urechea” asupra rautăților din jur? Sa fii diferit nu numai că este un lucru indicat, ci îți oferă și libertatea de a-ți exprima și împărtăși neîngrădit gândurile și experiențele.

Contribui  astfel la „Unitate în diversitate”, cum zice motto-ul Uniunii Europene, iată și frica supremă… Daca toți am fi la fel, gândiți-vă câte lucruri s-ar schimba. Valorile culturale ar dispărea treptat, liberul arbitru nu ar mai exista, iar noi am fi doar niște marionete „cufundate” în rutina de zi cu zi. Știm noi niște bărbați politici dâmbovițeni care ne-ar dori astfel, scufundați în frică și în jocurile lor de sforari pricepuți…

Nu spun ca nu trebuie sa asculți sfaturile celorlalți, doar că  este esențial să știi să le alegi în favoarea ta, transformându-le în idei motivaționale. Urmează-ți visele și refuză să-ți mai pui piedici, fiindcă nu societatea este în totalitate responsabilă  pentru deciziile tale, ci tu ești cel mai mare inamic al tău.  Dacă tu nu ai încredere in tine, atunci cine?