Cărțile prietenilor noștri și ecouri la CDS

A.Evenimentele prietenilor CDS

Revista Teatrala Radio - Costin Tuchila

Ars Magna Theatrum

Revista Teatrală Radio, la trei ani…

10 noiembrie 2016 Rudy Roth Niciun comentariu Costin Tuchilă, cultură, fonoteca de aur, Radio România, Revista Teatrală Radio, teatru, Teatrul Național Radiofonic

Acum trei ani, în 21 octombrie 2013 apărea în spațiul virtual Revista Teatrală Radio, un proiect dedicat promovării vieții teatrale românești și Teatrului Național Radiofonic, dar care – gradual – avea să se transforme într-o  sursă primordială de informație culturală pentru mii de utilizatori de Internet din întreaga lume. Trei ani care, în cifre, au căpătat contur prin mai bine de 3500 de cronici de teatru, interviuri, reportaje, cronici de carte, eseuri, portrete și evocări, corespondențe din străinătate și retrospective adunate în paginile Revistei Teatrale Radio sub semnătura mai multor redactori din cadrul redacției Teatru și ai postului Radio România Cultural ale Societății Române de Radiodifuziune (SRR), dar și a unei pleiade de colaboratori externi.

Incontestabil, personajul-cheie din spatele acestei povești de succes este Costin Tuchilă, critic și istoric literar, critic și istoric muzical și totodată reputat jurnalist, care din postura – deseori dificilă, dar permanent satisfăcătoare – de „părinte spiritual” al publicației, și-a asumat ,,creșterea” revistei, asigurându-i atât vizibilitatea în spațiul virtual, cât și calitatea materialelor publicate. Dincolo de contribuția proprie, meritul fundamental al lui Costin Tuchilă constă în faptul că a crezut în viziunea sa de a alătura proiectului atât condeieri de prim rang, oameni aflați în slujba teatrului, oameni care și-au definit viața scriind despre lumea Thaliei, cât și tineri aflați în căutarea unei șanse reale de a se exprima.

Acest fapt nu doar că a permis transformarea Revistei Teatrale Radio dintr-un proiect îndrăzneț, într-un manifest cultural excepțional, dar și într-un spațiu în care –  potrivit cunoscutului ziarist Șerban Cionoff își află locul și își primesc prețuirea valorile definitorii din dramaturgia românească și universală, personalități emblematice ale creației dramatice, artei interpretative și regizorale, dar și creatorii de costume și decoruri, practic toți cei ce pun suflet și talent, reprezentând cu brio valorile autentice din toate generațiile, inclusiv a celor care au intrat, definitiv, în Istorie. Supremul criteriu, de fapt și singurul criteriu al acestei generoase oferte a publicației, fiind Valoarea”. Și, tot grație acestei viziuni, la trei ani de la apariție, Revista Teatrală Radio a putut deveni ceea ce scriitoarea Maria Timuc cataloga drept „o insulă de lumină, de creativitate și de speranță”, într-o lume „parcă prea atașată de material și de dorința de consum mai mult decât de aceea de a-și eleva spiritul creator”, consolidându-se totodată ca o publicație singulară, care „îşi înscrie cale din chiar luminile-oameni care fac din cuvânt catedrale sufletului nostru cel cu bruma lui de raţiune de care raţiunea nu are întotdeauna ştire”, după cum afirma într-un articolul dedicat acestui eveniment poeta, traducătoarea, omul de cultură Paula Romanescu.

B.Ecouri la CULTURA DE SÂMBĂTĂ în „LIBER SĂ SPUN”

Revista revistelor culturale

„Cultura de sâmbătă”, octombrie 2016

octombrie 31, 2016 Pusa Roth

cultura de sambata

sigla-revista-revistelor-culturale-liber-sa-spun1A apărut numărul pe octombrie 2016 al  revistei lunare Cultura de sâmbătă, ,,o revistă făcută de un dascăl de filosofie cu elevii lui de ieri și cu cei de azi… și câțiva invitați de excepție…”, așa cum mărturisește într-o discuție, evident virtuală, Ionuț Cristache, profesor de filosofie la Colegiul Național „C. Carabella” din Târgoviște, scriitor.

ionut-cristache

Ionuț Cristache

„Revista «Cultura de sâmbătă» (pagina de facebook https://www.facebook.com/culturadesambata/?fref=ts) a apărut dintr-un mic pariu pe care l-am făcut. Cu trecutul, dar și cu viitorul… Am dat (scuzați de vorbă mare!) generații multe de intelectuali pe care eu îi iubesc, au fost elevii mei, i-am chemat să facem o revistă de cultură prietenească împreună. Au venit și mulți dintre elevii mei de azi…  Deviza noastră este: experimentăm normalitatea… Acum  avem peste 60 de colaboratori permanenți, s-au mai adăugat și mari scriitori, poeți, prozatori și alți invitați… necarabelliști, ca să zic așa. Practic, eu fac singur această revistă «internautică» și am surpriza reală  a unei audiențe nesperate” – Ionuț Cristache.

Un alt punct de vedere interesant este cel al lui Pompiliu Alexandru explicând extrem de plastic demersul cultural al acestei publicații, sub titlul De ce defulăm sâmbăta?, din care preiau un fragment: ,,Grecii antici spuneau că există o nevoie mai mult decât fiziologică a dialogului. Asta ne face oameni. Și nu este vorba despre dialogul banal, cotidian. Acesta îndobitocește chiar, dacă ne rezumăm doar la acest contact social. Trebuie să intrăm în nuanțe, în subtilul existenței. Iar acest lucru se face prin dialog cultural. Iată deci ce reprezintă Cultura de sâmbătă. Un dialog cultural. Nu vorbim despre elitism, nu vorbim despre artificii pe cer, nu despre spectacol și dialog al vip-urilor. Vorbim despre un dialog provincial, poate chiar pastișând anumite epoci, dar este autentic și există cu adevărat. Și este suficient. Exact ca într-un land german care reduce universul la două creste, cele pe care locuitorii le pot vedea. Machu Picchu pentru noi este Târgoviște. Și asta oricât de amuzant sună.”

Datorită faptului că în paginile revistei Cultura de sâmbătă sunt subiecte diverse și extrem de interesante, voi prezenta mai jos întreg sumarul, pentru ca cititorii noștri să adauge la capitolul lecturi de sâmbătă și această revistă lunară, ce poartă amprenta și eleganță unei foste capitale: Târgoviște.

ARGUMENT: Ionuț Cristache – Figura celuilalt; EVENIMENTE DE OCTOMBRIE, Daniel Tache – Ionuț Cristache: Nero, Brac german; Cărțile prietenilor noștri; CULTURĂ ŞI ISTORIE: Adrian Cioroianu – Scrum de secol…, Silviu Miloiu – Din cronici de azi…, Radu State – Structura PSD în Dâmbovița în iulie 1947; Liliana Stoica – File de arhive...; CULTURA URBANĂ: Pompiliu Alexandru – A fi politician este o rușine?, Radu Părpăuță – La borta rece; CULTURA POLITICĂ: Ștefan Popescu – Fragmentarium…, Teodor Constantin BÂRSAN – Antiromânismul, marxismul cultural și falsul intelectual; CULTURA ONLINE:  Mircea Drăgănescu – Arhivă sentimentală, Mariana Oprea State – Pierdut identitate(?), o consider furată…, Ioan Viștea – Contrapuncte; CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE: Ioan N. Radu – Oamenii de ieri și de azi ai Dâmboviței: Vasile Loghin, Gabriel Enache – Biografii contemporane: Andrei Scărlătescu, aerul firesc al zilei de ieri; Mihaela Marin – Numele meu este profa…; CULTURA DIASPOREI: Dana Neacșu – America la noi acasă, Cristian Gabriel Groman – Londra la pas…;  Bogdan Mihai Vlăducă – Tehnologia, parte din noi; CULTURA IMAGINII: Erica Oprea – Lecția de zbor,  Pompiliu Alexandru – Despre mine şi fotografie…, Ioana Pioaru– Calendar de octombrie…; CULTURA JURNALISTICĂ: Bogdan Ciuclaru – Ciuclarisme; Iulian Mareș – Ipoteze de lucru, Răzvan Necșulescu – Cultura sportului, două portrete; CULTURA ECONOMICĂ:  Daniel Cristescu – Inovația, motorul unei economii moderne și sustenabile; CULTURĂ ȘI CĂLĂTORIE: Ovidiu Ivancu –Jurnal găgăuz; INVITAŢI LA CULTURA DE SÂMBĂTĂ: Șerban Foarță – Alte rimelări, Ovidiu Ivancu – Ce am mai (re)citit în ultima vreme…, Dorin Tudoran – Certocrația, Liviu Antonesei – Semnele timpului, octombrie…, Cătălin Striblea – Foc încrucișat de… octombrie, Constantin Vaeni – În calea lupilor de ieri și de azi, Nicolae Stan – Ceață pe…Tamisa; POEZIE: Octavian Sovany – Opt…, Mircea Drăgănescu – Alte oglinzi de nisip, Constanţa Popescu – Trei…, Constantin Ciucă – Cele mai frumoase poezii, Vali Nițu – Flori de iris, Alexandru Sandu – Alte taine, Andreea Ghica – Băi…, Mariana Oprea State – Un poem…, Puiu Jipa – Ji-pisme de sâmbătă, Andrei Mihail Radu – Poeme altfel…; PROZĂ: Octavian Soviany – Sovianysme; un nou roman – Năluca (fragmente 3), Ionuţ Cristache – Bătrâna Doamnă și aurolacul (roman în serial, episodul 5); Radu Părpăuță – Povestitorul; Gheorghe Schwartz – Proza de sâmbătă, Daria Stemate – S-au dezlegat șireturile, Pușa Roth – Proză scurtă: Femeia și calul; TRADUCERI: Octavian Soviany – Legende nordice (4), Șerban Foarță – Tălmăciri…; ESEU: Constantin Ciucă – Regele cu pene, Cosmin Busuioc – Nu se cuvine, domnule Cioroianu, Solejenițîn nu trebuie plasat lângă ,,Charlie Hebdo”…, Andreea Ghica – Despre bietul Iona, liceeni confuzi, o lume nebună, nebună, Mihai Robert Lungu – Explorând…, Gabriel Enache – Cuțitul cu tEIȘ…, Leontina Grigorescu –  Despre timp și București; CRONICA LITERARĂ: Gabriel Enache – Marin Petre Constantin, două cărți; CRONICA DE TEATRU: Maria Zărnescu – Cehov la Târgoviște; JUNIORII CULTURII DE SÂMBĂTĂ: Alexandra Neagu – Un poem, Cristina Anghel – Dragoste de viață, Elena Agafiței – Gânduri la început de liceu, Cristian Coman – Viața de liceu, Roxana Clopotaru– Mai sus de teorii, Sabyn Alexandru Rusu – De ce ne îndrăgostim?, Larisa Ioana Milea – Nebunie, Oana Cristina Gheorghe– Viața la liceu, Alexandra Mihaela Ionică – Un vis despre viața de liceu…, Dragoș Scheianu – România în anul 2050, Andrei Lucian Păun – Lumea stă cu ochii-n Soare, ceea ce e un lucru bun…, Toma Mageriu – O poezie…

Editorii revistei: Ionuț Cristache, Adrian Chifu, Daniel Tache.

Pușa Roth

C.Cărțile prietenilor noștri – Diana DĂSCĂLESCU și Ioan N. RADU

O elevă de… „Carabella” și un venerabil dascăl de… „Carabella” au alcătuit împreună cartea despre care vă vorbim și din care vă oferim „eșantioane” de suflet…

CUVÂNT-ÎNAINTE

Omagiind împlinirea a 45 de ani de la apariţia revistei ASTRONAUTICA realizată din iniţiativa regretatului academician Elie Carafoli şi a domnului profesor Ioan N. Radu, salut ideea elevei Diana Dăscălescu de a concepe şi redacta această broşură. Am primit bucuros oferta domnului profesor I. N. Radu cu privire la conţinutul prezentei broşuri. Înclin să cred că alegerea articolelor la care am fost autor sau coautor, cu unii dintre doctoranzii mei, se datorează faptului că în ultimele două decenii am colaborat periodic în paginile revistei. De mare relevanţă este efortul şi iniţiativa permanentă a domnului profesor I. N. Radu care împreună cu profesorii din Universitatea Valahia din Târgovişte şi cu profesorii membri ai Asociaţiei „Carabella” au dezvoltat şi diversificat tematica acestei reviste. Ca o consecinţă a eforturilor comune menţionate anterior s-a născut interesul elevilor de a colabora cât mai des, în cât mai mare număr, cu pasiune şi competenţă şi îi felicit şi cu această ocazie. Realizările în domeniul aerospaţial din România, începând cu cele obţinute de Conrad Haas în sec. XVI şi până în prezent, au determinat Agenţia Spaţială Europeană (ESA), cu sediul în Paris, să întreţină colaborări continue cu Agenţia Spaţială Română (ROSA) condusă de doctorul Marius-Ioan Piso. România este reprezentată în Academia Internaţională de Astronautică de şapte specialişti români, printre care cosmonautul general aviator inginer Dumitru Dorin Prunariu. Comisia Aero-Astronautică română a Academiei Române, este membră a Federaţiei Internaţionale de Astronautică.

Prof. Univ. Dr. Ing. Florin Zăgănescu

coperta-fata (1) coperta-verso