NU ȘTIU SĂ CITESC

Femeia iese din Babilon noapte de noapte
și de fiecare dată îmi aduce, în lumina lunii,
o tăblița de lut.
O înmoi în miere şi lapte
și îmi port pofticios limba pe ea să o citesc.

În semnele ei e încifrat abisul închis în sărut
și o hartă pe care, urmând-o,
ajungi într-o livadă de stele necoapte
unde ți se dă voie să intri în trupul rarefiat
al celui mai frumos înger căzut.

Îmi trec mâna prin femeie ca printr-un văzduh
care îmi aparține,
îi caut fața si sângele
cu gând sa mă așez în inima ei şi să dorm.

Dimineața, după ce noaptea schimb semne cu ea,
tot trupul meu
este acoperit de sus pana jos de o erupție purpurie
de text cuneiform.

UN TÂNĂR DIN MINE

De fiecare dată când pleci
un tânăr din mine, înalt,
sare în față şi se repede să se potrivească
pe umbrele tale
de pe ziduri, de pe copaci, de pe asfalt.

NODURI ȘI VENTRE

Când sunt singur sunt cult,
mă duc la Louvre, Metropolitan, Prado sau Brukenthal
dar vii tu, iederă tânără
şi sunt dintr-o dată
cu un picior în omul de Neanderthal
şi sunt tumult.

ADUNĂ-MĂ

Adună-mă cu buzele nopții şi cu vorbele ei
şi apoi
calculează-te pe tine până la doi,
spunea femeia așezându-se peste somnul
meu.

Tocmai expir
al doilea număr,
deschide gura să cresc în tine
ramură de trandafir
înlăuntrul altei ramuri de trandafir,
spunea ea.
Desfă-ţi somnul în nesfârșite fășii de mătase
şi catifea
în care să mă prind ca într-o plasă de peşte.

Cu mine de vânt
recalculează-te.

Ah, am strigat înmugurind prin somn
de parcă ceream ajutor,
aud cifra 2 din cifra 1 cum se rupe şi creste
în trupul meu de pământ
pe o margine abruptă de nor.

UN SECRET

Eu nu plâng decât în supermarket!
Dintr-un motiv pe care nu îl va putea însă ghici nimeni, niciodată.

CÂND ÎȚI ADUCEAM FLORI

rotundă ieşea de sub buzele tale
o vocală
aromitare ca o portocală.

A!
ce surpriză
se ridica în ochii tăi în fiori
din cauza simplă a unei flori.

Portocale
cu miezul de A-uri
şi O-uri
îţi cădeau lin din mirare
pe haina mea în carouri.

A DOUA INIMĂ

Mie
o femeie mi-a umblat în
anatomie
şi mi-a mai pus o inimă.

Inima aceasta a doua
care pompează prin mine
cerul, stelele, roua,
este chiar ea.

Bate râzând,
pulsul ei amețitor uneori mă îneacă,
bate alergând peste câmpuri
de flori
şi florile
i se fac drumuri pe care ea mă destramă
când pleacă.

SINGURATATE

Sub cearceafuri de plumb
pe o pernă de cărbune
se culcă inima mea
răsuflând greu pe gura aortei
sângele gros.
Moale ea se întinde pe salteaua de os
a spinării.

Împletind panglici negre
infirmiere nebune
îi cântă melodii de prisos.