Cristina ANGHEL – Un poem…

cristina_anghel

POVEŞTILE OCHILOR MEI

Priveşte-mă în ochi

şi spune dacă mă vezi

printre perdelele tale de ploaie

şi învălmăşeli de gânduri

care ne ascund

în gălăgia asta torenţială.

Ascultă-mi glasul minţii

şi spune dacă ai înţeles

povestea adevărului din ochii mei.

Priveşte-mă-n tăcere,

căci sunetele distrug totul,

şi izolează pentru un moment

lumea ta şi lumea mea

de celelalte

şi spune dacă simţi

strălucirea mea interioară.

Dar nu-mi spune-n cuvinte,

că nu o să le cred.

Poţi să vorbeşti cât vrei,

eu nu te întrerup.

O să ascult doar glasul ochilor tăi.

Priveşte-mi zâmbetul

şi spune dacă l-ai găsit ascuns de pleoape

sau de buze,

sau de mirosul tău de primăvară.

M-ai privit destul.

Spune-mi dacă m-ai văzut cu adevărat,

dar spune-mi acum,

că nu mai am timp să ascult

şi nici glasul tău nu mai are timp

să ajungă la mine,

pentru că în curând

va veni vremea

să îmi închid ochii

(pentru tine).

CRISTINA  ANGHEL  este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Constantin Carabella”, din Târgoviște…