Informația nu a circulat niciodată mai repede, mai departe și mai eficient ca în ziua de astăzi. Grație descoperirii internetului, o cantitate enormă de date a fost creată, putând fi ușor accesată și procesată indiferent de spațiu sau oră. De asemenea, văzând impactul uriaș pe care îl are acesta în viețile oamenilor, un număr restrâns de lideri vizionari au creat platforme de socializare, interconectând astfel în momentul de față, conform ultimelor statistici, aproximativ 3,5 miliarde de oameni din toate colțurile lumii.Deși digitalizarea este puternic prezentă în viețile oamenilor, semnale venite din zona de cercetare indică faptul că ne aflăm încă în faza incipientă a unui proces mai amplu. Fiind într-un context în care, prin intermediul internetului, miliarde de utilizatori au posibilitatea de a comunica între ei, o nouă provocare a apărut: Cum ar arăta viața oamenilor în condițiile în care nu doar aceștia ar fi interconectați, ci și obiectele din jurul lor ar putea comunica între ele?
Încă din anul 1999, Kevin Asthon (cercetător britanic în domeniul tehnologiei) a descris conexiunea dintre obiecte ca având rol în creșterea eficienței firmelor, dezvoltarea de noi servicii, sau rezolvarea problemelor din sfera sănătății, siguranței ori mediului înconjurător. Luând în considerare platforma globală (world wide web) tot mai accesată, practic se dorește crearea unei rețele de obiecte inteligente, ajungându-se la o nouă configurație a internetului, internetul lucrurilor (eng. Internet of Things).
Principiul de realizare al interconectării se bazează pe o serie de pași: identificarea obiectelor, localizarea acestora, colectarea de informații obținute prin intermediul unor senzori atașați, procesarea acestor informații și transmiterea lor către utilizatorul final.
Destul de intuitiv, dar temeinic fundamentat de publicații internaționale de specialitate (ex. Harvard Business Review ), impactul internetului lucrurilor este uriaș în viața oamenilor, atât din punct de vedere economic, cât și social. Din punct de vedere economic, noi oportunități de business vor apărea, iar cele existe vor fi optimizate. Așadar domenii precum logistica, transportul, producția sau piața de vânzare cu amănuntul vor fi puternic influențate de acest proces. Pe de altă parte, condițiile de trai ale oamenilor vor fi îmbunătățite, realizându-se progrese în domeniul sănătății, securității și al condițiilor existente în locuințele personale.
Privind din perspectivă economică, piața vânzării cu amănuntul devine un subiect foarte interesant ce are la bază o activitate fundamentală, comercializarea bunurilor de larg consum. În contextul unui internet al obiectelor, întrebarea care inevitabil apare este cum vor putea marile lanțuri de magazine folosi această tehnologie pentru a îmbunătății calitatea serviciilor oferite?
Dorind să-și păstreze avantajul competitiv pe piață, marile lanțuri de magazine sunt într-un continuu proces de inovare, nucleul întregii lor strategii fiind însăși consumatorul. Pentru a putea satisface în mod profesionist nevoile tot mai rafinate ale acestuia, identificăm două preocupări diferite : procesele interne din cadrul companiei și politica externă bazată pe relația cu clientul.
Internetul lucrurilor reprezintă inovația care ajută la modernizarea întregului model economic dintr-o firmă. În ceea ce privește procesele interne, prin etichetarea și stocarea datelor în format digital, agenții economici își pot îmbunătății monitorizarea, fluxul de aprovizionare și concepe un plan de dezvoltare la nivel național și nu numai. Un alt aspect important îl reprezintă obținerea de date relevante în ceea ce privește preferințele consumatorului, frecvența cu care achiziționează anumite produse sau bugetul alocat cumpărării bunurilor. Toate aceste informații le oferă managerilor lanțurilor de magazine posibilitatea de a lua decizii raționale bazate pe date reale.
De asemenea, în ceea ce privește relația cu clientul, se manifestă un trend în a îmbunătății experiența cumpărătorului bazându-se pe comunicarea activă cu acesta. De exemplu, în numeroase lanțuri de magazine există senzori care detectează produsele ridicate de pe rafturi, ce poziție în planogramă oferă mai multă vizibilitate sau ce caracteristici ale magazinului stimulează apetitul pentru consum. Mai mult, există spații special amenajate în care aceștia sunt invitați să încerce din produsele existente și să ofere feedback pe baza experienței trăite.
Făcând o scurtă sinteză a ideilor prezentate, ne aflăm într-o nouă paradigmă a internetului, cea legată de conexiunea dintre obiectele care ne înconjoară. Din perspectivă economică, domeniul comerțului cu bunurile de larg consum reprezintă unul dintre cele mai puternic impacte de această tehnologie deoarece experiențele consumatorilor pot fi semnificativ îmbunătățite grație analizei datelor furnizate de obiectele achiziționate. Observând schimbări foarte rapide în întreaga economie datorită realizării conexiunii dintre oameni și obiecte, o temă extrem de interesantă pentru un subiect viitor ar putea fi: cum va arăta lumea în condițiile comunicării autonome dintre obiecte?
DANIEL CRISTESCU este un tânăr și implicat economist de succes, studiază la Amsterdam și este, desigur, absolvent de „Carabellă” târgovișteană…