2015 – UN SECOL DE LA NAŞTEREA LUI VASILE FLORESCU

La rugămintea unui vecin, cu rude apropiate în satul Manga, am căutat în nomenclatorul de străzi al oraşului Târgovişte şi am găsit, spre mândria partenerului meu, înserat numele lui Vasile Florescu, dar spre amărăciunea celui interesat, nu l-am găsit în lucrarea Enciclopedia oraşului Târgovişte. Supărat, m-a întrebat: de ce nu este prezentat? Mă întreb şi eu: de ce? Se ştie că Vasile Florescu, a fost un mare estetician, istoric al culturii, filolog, filosof şi critic literar român, ce a rămas în bibliografia mondială cu cartea sa Retorica şi neoretorica, având momente importante de viață petrecute în Târgovişte.

Vasile Florescu s-a născut la 4 aprilie 1915, în satul Manga, comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa. Provenea dintr-o familie de ţărani, ca fiu al Irinei şi al lui Ion Florescu. A urmat Şcoala primară în satul natal şi studiile medii la Liceul „Ienăchiţă Văcărescu” din Târgovişte (1936). Urmează Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1936 – 1940). Se perfecţionează pentru activitatea didactică la Şcoala Normală Superioară (1940 – 1942) şi la Institutul Francez de Înalte Studii. Îşi formează temeinice cunoştinţe de teoria literaturii, teoria culturii, lingvistică, estetică, istorie, logică, filosofie şi de însuşirea temeinică a limbilor străine latină, greacă, franceză, germană şi italiană.

 Şi-a început cariera de profesor de limba franceză la liceul „Ienăchiţă Văcărescu” (Târgovişte) (1943-1944), „Aurel Vlaicu”, „Mihai Vitezul”, „Gheorghe Lazăr” (Bucureşti) (1944-1946), „Petru şi Pavel” (Ploieşti) (1946-1948). În continuare, funcţionează ca profesor la diferite şcoli elementare de la periferia capitalei şi revine la Bucureşti în 1964.

 A publicat în revistele Amicul tinerimii (1933), Comentar şi Cadran (1937). A făcut parte din redacţia revistelor Cadran şi Comentar. A colaborat, în ţară, la Universul literar, Gazeta literară, Viaţa Românească, Luceafărul, Revista de filosofie, România literară, Tribuna, Vatra, iar în străinătate la Philosophy and Rhetoric (Pennsylvania, SUA), Il Verri (Milano).

Prima carte, Conceptul de literatură veche. Geneză şi evoluţie. Rolul său în istoria artei şi teoriei literaturii. i-a apărut în 1968, la Bucureşti, la Editura Ştiinţifică. Au urmat, în 1969, Retorica şi reabilitarea ei în filosofia contemporană. Bucureşti, Editura Academiei. În 1970, apar în limbele italiană şi engleză lucrările La rivolutazione della retorica nella filosofia contemporanea, Milano, Feltrinelli, Rhetoric and its Relabilitation in Contemporany Philosophy. The Pennsylvania State University Press. In italiană, îi mai apare, La retorica nel suo sviluppo storico. Bologna, II, Milano, 1971.

Lucrare Retorica şi neoretorica. Geneză. Evoluţie. Perspec­tive, apărută la Bucureşti, la Editura Academiei, în 1973, care a intrat in bibliografia mondială, a fost tradusă în Japonia, în 1979 şi apoi cu titlul La Rhetorique et la neorhetorique, la Geneva, în 1982. A colaborat cu capitolul Ascension et decadence la lucrarea colectivă destinată retoricii, la iniţiativa „Grupului din Liege” şi a conferenţiat la Seminarul de Retorică de pe lângă Universitatea din Bruxelles şi la Catedra de Rhetoric and Speech a Universităţii din Pennsylvania (SUA).

 În opera sa, Vasile Florescu susţinea că retorica trebuie să-şi culeagă elementele din domenii bine conturate, mai ales din filosofie şi propunea nu doar reabilitarea acestei discipline literare a „ştiinţei discursului”, prin modele retorice în permanentă corelare cu datele fundamentale ale climatului cultural şi „ideologic” dintr-o epocă dată şi prin cercetarea textului, identificarea structurilor, a valorilor şi funcţiilor acestora. Prin investigaţiile sale, a căutat să menţină cercetările româneşti originale la nivelul rezultatelor mondiale.

 A fost apreciat elogios de specialiştii români ai vremii: Tudor Vianu, Al. Philippide, Dan Simonescu, Dan Zamfirescu, sau de străinii Vittore Branco, Emilio Marţiali, Georgio Riccioli, James J. Murphy. Opera sa a fost analizată, în timpul vieţii, de Ov. S. Crohmalniceanu, in România literară, nr. 10, 1969; H. Wald, in Familia, nr. 9, 1969; S. Bratu, in Luceafarul, nr. 27, 1973; M. Iorgulescu, în Luceafarul, nr. 24, 1973; A. Sasu, în Orizont, nr. 40, 1973; idem, în Cahiers roumains d etudes litteraires, nr. 3, 1974; A. Silvestri, în Luceafarul, nr. 51, 1973, iar după moartea sa de Lazăr Dinescu, în Buletinul Societăţii de Ştiinţe Filologice, 1983 şi H. Wald, în Familia, nr.3, 1983; idem, în Cahiers roumains d etudes litteraires, 1987.

Despre personalitatea lui Vasile Florescu găsim referinţe în lucrările autorilor: Balaban, Romulus. Vasile Florescu. Retorica un mare aliat al moralei şi al raţiunii. Români celebri. Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1979, p. 138-168. Zaciu, Mircea; Papahagi, Marian; Sasu, Aurel, Dicţionarul Scriitorilor români Vol. II: D-L. Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998, p. 285-286; Petrescu, Victor; Paraschiva, Serghie. Dicţionar de literatură al judeţului Dâmboviţa. 1508-1998. Târgovişte, Editura Bibliotheca, 1999, p. 95-97; Petraş, Irina. Panorama criticii literare româneşti. Dicţionar ilustrat 1950 – 2000. Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001, p. 296.

 A fost Membru al Academiei de Ştiinţe Sociale din Bologna, membru al Societăţii Internaţionale de Istoria Retoricii, corespondent al Societăţii Americane de Retorică, membru al Uniunii Scriitorilor din România. În ultimii ani ai vieţii donează cea mai mare parte a bibliotecii sale, cu unele lucrări unicat în ţară, Bibliotecii Judeţene „Ion Heliade Rădulescu” Târgovişte şi Muzeului Judeţean Dâmboviţa.

Vasile Florescu a murit la 14 ianuarie 1982, la Bucureşti, lăsând în manuscris eseurile: „Poetica, geneză şi evoluţie” şi „Criticologia, bazele ei filosofice şi istoriceşti”.

 În articolele publicate în revista Cultura de Sâmbătă, pe cât a fost posibil, am încercat să prezentăm personalităţi marcante de pe meleagurile târgoviştene sau dâmboviţene, care nu au fost menţionate în Enciclopedia oraşului Târgovişte şi de aceea doresc, ca în viitoarea ediţie a II-a, a Enciclopediei oraşului Târgovişte, să fie menţionat şi Vasile Florescu, alături de alţi Oameni de ieri şi de azi, care sperăm că nu au fost uitaţi.

Domnul profesor IOAN N. RADU e singurul campion mondial din istoria Târgoviștei, un pasionat cercetător în domeniul astronauticii, autorul unui număr impresionant de lucrări în domeniu și un spirit mereu tânăr…