bepoetry

„Numai pe tine te am, trecătorul meu trup…”

Nimeni nu îmi aparține, iar eu  cu siguranță nu aparțin nimănui.
Sunt și nu sunt.
Nu am crezut niciodată ca voi înțelege atât de bine filosofia lui Blaga și ca într-o anumită măsură mă voi regăsi în ea.
Și eu iubesc „și flori și ochi și buze și morminte „.

Nu știu dacă lumina mea îmbogățește întunecata zare, însă cunoașterea prin arta mă definește.

@.Și am momente în care mi-aş dori mult mai multe de la propria-mi existență. Mi-aş dori să nu las nopțile și zilele sa mă aducă mai aproape de implacabila moarte fără  să știu ca am lăsat în urma mea măcar o zi, din sutele pe care le trăiesc, plină de viață.

„Dar noi, în inimi, dac-am strâns
izbânda unei zile vii,
zâmbim c-am mai învins o zi,
în loc să izbucnim în plâns.”

@.Mă doare sufletul când în jurul meu văd doar suferință și oameni care par că se luptă cu propria lor viața. Nu văd frumosul, chiar dacă pot vedea . Refuză să se bucure de ceea ce îi înconjoară.

„…si-mi pare neînțeles
și trist că nu privim la cer mai des,
că nu culegem flori și nu zâmbim,
noi, care-așa de repede murim”

@. „Suntem ceea ce iubim”, dar… Am uitat să mai iubim… Am uitat că dincolo de suferințe și eșecuri ne așteaptă calmul unei mări nemărginite,  soarele dimineții și o mână care să ne mângâie obrazul și buzele, care să ne ocrotească.

„Şi totuşi există iubire
Şi totuşi există blestem
Dau lumii, dau lumii de ştire
Iubesc, am curaj şi mă tem.”

@. Și suferința este tot a noastră.  Și nu este pedeapsa capitală. Nu aduce sfârșitul. Este o lecție și deschide o poartă spre mai bine. Prin suferințe putem trece doar iertând.  Iertând ne iubim pe noi, ne oferim pace și ii iubim mai ales pe ceilalți.

„Esti mare când n-ai îndurare,
Dar te ridici mai sus de fire
Când ți-este inima iubire,
Când ți-este sufletul iertare.”

@. Și la final… După ce povestea ne îndrumă spre o altă poveste, să nu uităm să apreciem viața și să o valorificăm în fiece moment.

„și, fiindcă-o să murim și noi odată,
gândește-te: n-ar fi păcat să moară,
cuprinsă-n noi, atâta primăvară,
și dragostea cu inima deodată?…”

Am ales această abordare, ca să scot la lumină ceea ce tu ai uitat de foarte multă vreme. Emoția oferită de arta lirică. Fii un nonconformist, fii avangardist, sfidează rigorile versificației.  Tu inovează poezia, însă nu uita de cei ce au fost … Căci datorită lor suntem astăzi aici.

LARISA IOANA MILEA este elevă în clasa a XII-a, la Colegiul Național „Constantin Carabella”, din Târgoviște…