O interesantă adunare a unor documente din arhive, mai ales corespondenţă purtată între biserica Stelea şi Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice sau Primăria Târgovişte, între 1866 şi 1933, mi-a atras în mod deosebit atenţia prin modul atent de consemnare.
E un soi de mic registru de ieşire a documentelor, ce consemnează corespondenţa trimisă; în altul asemănător sunt înscrise, în state de plată, sumele plătite de preotul Anghel „îngrijitorul bisericii Stelea din T-Vestei”.
Primul menţionează, pe lângă amintitul minister şi alţi destinatari, între care preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, avocatul public, primarul local, comandantul escadronului de călăraşi din judeţ, protoereul local, mitropolia Bucureştilor, poliţie ş.a. Doar în câteva rânduri, în 1878 aici se consemnează nu doar numele adresantului, ci şi un rezumat al actului înaintat: astfel, ministrului Cultelor i se solicita emiterea unui mandat pentru suma de 20 de lei, reprezentând cheltuielile ce urmau a se face cu ocazia hramului bisericii, pentru un nou clopot şi tablă pentru acoperiş, în locul celui luat de vânt.
În privinţa salariilor primite între 1873 şi 1883 de preotul N. Dudescu, Ioniţă Popa Răducanu, Niţă Popescu şi George Şerbănescu, acestea variau între 35,70 şi 140,25 lei, mai târziu între 37,80 şi 148,50 lei, altădată când sumele sunt mai mici specificându-se existenţa unor „reţineri” în procent de 10-15%. Din vara lui 1875, G. Şerbănescu era înlocuit în statele de salarii cu Ştefan Iamandi, iar din 1876, cu Nae Mihăescu, în locul căruia e menţionat Dincă Popescu, începând cu sfârşitul lui 1877; în acelaşi an, în locul lui Niţă Popescu îl găsim pe Ioniţă Popa Tache, iar din 1883, pe Petre Constantinescu şi apoi pe Nică Ogescu. Se sublinia totodată că paracliserul fusese numit şi confirmat prin ordinul nr.1207 al Sf. Mitropolii.
La 1877 Primăria se declara nemulţumită de faptul că locuinţele foste B(R)allea aflate în stare de ruină şi care se aflau în custodia mănăstirii nu erau dărâmate, pentru că ofereau un tablou intolerabil în peisajul de pe strada mare. În 1878 părintele protoereu C. Angel Chartofilax îi trimitea o adresă preotului îngrijitor la Stelea, prin care îl informa că i-l va trimite pe soldatul Meher Nuham, care făcuse cerere către Mitropolie ca să fie botezat „în dreapta noastră credinţă”, spre a-l „instrui în cele necesare pentru primirea Sfântului Botez” şi astfel „preparat” să-l „înapoieze” Protoeriei, însoţit de un raport.
Câteva contracte interesante din 1898 se referă la închirierea unor prăvălii din Târgovişte şi arendarea unei suprafeţe de teren în Viforâta, toate proprietatea Epitropiei Parohiei Stelea. Astfel, pe strada Eliade Rădulescu o prăvălie cu pivniţă, două camere de locuit, sobe şi o curte era închiriată pantofarului Benone Petrescu pe o perioadă de trei ani, contra sumei de 400 de lei/an, prevăzându-se în mod clar obligaţiile pe care le avea acesta, inclusiv depunerea unei „cauţiuni”de 10% din chiria anuală. În termeni la fel de exacţi era închiriată o altă prăvălie a Epitropiei pe aceeaşi stradă, precupeţului Stan Ionescu, contra sumei de 350 de lei/an. Pentru suprafaţa de teren arendată pe perioada 1899-1904, „un pogon şi un sfert loc de arătură”, Nicolae Ion plătea la rândul său, suma de 36 de lei anual.
MARIANA OPREA STATE este absolventă de istorie și filosofie, consilier la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și vecină cu serele de flori ale Târgoviștei…