România este în clocot, toată lumea dezbate, de la vlădică până la opincă. Eu fac parte din a doua categorie şi dezbat cu bărbatu-meu pe teme culinare. Cei doi prezidenţiabili dezbat şi ei, dar fiecare pe altă temă, aşa că mă las păgubaşă să-i mai ascult şi închid sonorul, urmărindu-i pe mut, ceea ce este foarte, foarte distractiv. Asta mă predispune să fac scenarii, să-mi manifest spiritul creator, să asociez filme, să refac distribuţii şi chiar să înlocuiesc coloane sonore. Ca să mă exprim astfel, pun în practică tot ce-am învăţat la cercul pedagogic şi-mi manifest inteligenţa…multiplă.

• “Tăntălăul şi gogomanul”. În rolurile principale drăgălaşii ăştia doi, dintre care trebuie să alegem noi unul să ne conducă pe culmile… disperării. Dacă Băsescu îi spunea lui Năstase în 2005 că blestemul poporului român este să aleagă între doi comunişti, vă întreb pe voi ce blestem se abătu asupra-ne acum, în anul de graţie 2014. Pe fundal se aud versurile unei frumoase melodii: “Unde e iluziile mele, / Care le-am avut?”, iar cu adevărat spectaculos este personajul colectiv, alcătuit din staff-urile de campanie ale protagoniştilor.
• “Doamna Bovary”. O înlocuim pe Frances O’ Connor cu Monica Macovei şi lăsăm ca replică finală vorbele profetice rostite de aceasta din urmă: “Nu ucideţi visul!” (prin vis înţelegea DNA-ul, dar asta e, fiecare cu visurile lui). Coloana sonoră este asigurată de Coolio cu “Gangster’s Paradise”. Ca poză de final aş pune într-un colţ al ecranului pe cea a doamnei Macovei cu domnul Neamţu, ambii cu capetele ieşite pe geamul de la baie (nu mai ştiu unde era baia asta, dar poza există) în ziua referendumului pentru demiterea preşedintelui, iar în celălalt colţ aş aranja artistic orice poză cu domnul Dragnea. Nu ş’ de ce, dar s-au dus naibii toate visurile mele. Au rămas doar coşmarurile.
• “Răsună valea!”. Filmul, unul de referinţă pentru începuturile cinematografiei noastre – comunistă, e drept, dar cinematografie – preamărea lupta cu muntele a celor ce-au făcut prima cale ferată, Bumbeşti-Livezeni. Dacă intercalăm secvenţe cu doamna Udrea la ruinele uzinei Republica (nu uităm casca strălucitoarea şi galbenă) şi ca muzichie băgăm ceva gen “Hei-rup! Hei-rup! Pe şantier!”, obţinem o capodoperă de mare emoţie artistică, mai atingătoare la inimă decât “Pe aripile vântului”, un fel de arc peste timp. Cineva priceput la tehnicalităţi d-astea moderne poate să introducă ici şi colo fragmente în care apare Ion Iliescu, preferabil cu şapcă şi pulover la baza gâtului, că acela pe gât (vorba fie!) este semnul distinctiv al lui Petre Roman. Pe dânsul nu-l băgăm în filmul ăsta, că n-avea treabă cu Republica, ci cu Apaca, unde – zic gurile rele – era moartea femeilor. Prietenii ştiu la ce mă refer.
• “Neveste disperate”. Nu ştiu dacă Alina Gorghiu se încadrează sau nu în categoria neveste, dar disperată e cu certitudine, aşa că se califică pentru un rol în filmul imaginat de mine. Aşa, ca o nelămurire personală, doamna aceasta vrea să iasă preşedinte Ponta, deşi e purtătoarea de cuvânt a lui Johannis? Nu de alta, dar pare a-l învăţa numai aiureli pe omul pe care ar trebui să-l pună în valoare… Mă rog, ei ştiu care-i mersul, vorba domnului Mircea Băsescu. Şi nevastă, şi disperată este în mod cert doamna Gabi Firea. Eu una mor de drag atunci când cele două, mereu impecabil coafate, ies pe rând şi se porcăiesc, una pe cealaltă şi fiecare pe partidul opozant. Găsim o partitură actoricească bună, o dăm Olguţei Vasilescu şi mergem cu filmul (la ce activitate au doamnele astea, scoatem un serial) direct la Emmy. Premiul este al nostru, nu mă îndoiesc o clipă.
• Un film drăguţ ar ieşi din combinaţia între “Friends” şi “Prietenie pe muchie de cuţit”. Avem în rolurile principale pe Ponta, Johannis şi Crin Antonescu. Merge pentru un rolişor şi domnul Băsescu, pentru că primul dintre serialele numite mai sus se petrece cu preponderenţă într-un bar, deci într-un spaţiu aproape sacru pentru dumnealui. Din tonomatul aflat într-un colţ al barului se revarsă vocea lui James Blunt: “Good bye my lover, / Good bye my friend. / You have been the one. / You have been the one for me.” O să ziceţi că nu-i în regulă cu “lover” ăla, că lasă loc la interpretări urâte. Eu cred că se potriveşte totuşi, fiindcă în politica românească e un soi de mare cumetrie, combinată cu ceva concubinaj, ca să nu zic coabitare. Uite, dacă insistaţi, schimb melodia: pun “Friends will be friends”. Bun aşa.
• “Alice în ţara minunilor”. Rolul principal i l-aş da fără audiţii prealabile Ioanei Petrescu, doamna care se ocupă cu finanţele acestui spaţiu al minunilor minunate, că ea chiar seamănă niţel cu actriţa din filmul original şi dă senzaţia că mereu se teme de ceva. După căutătura mirată şi ochişorii umezi se califică şi pentru rolul Bambi, dar ăsta e alt film. Oricum, ea manevrează bugetul cam ca Alice prăjiturelele şi ciupercile care o făceau ba să crească, ba să devină minusculă. Regina de Inimă Roşie ar fi un rol bun pentru doamna Andreea Paul Vass, că în ultima vreme este de-a dreptul isterică şi te aştepţi să urle: “Tăiaţi-i capul!” Ce n-am priceput e motivul pentru care, după ce l-a ridicat în toate slăvile pe Johannis, ne-a cerut la final să-l votăm pe Ponta. O fi ceva legat de subconştient. Rolul Ducesei merge la Rovana Plumb, deşi cred că s-ar descurca şi cu acela al Pisicii din Cheshire, pasărea Dodo sau oricare dintre păsările flamingo cu care jucau personajele crichet ar fi magistral performate de doamna Kovesi datorită gâtului lunguţ şi alurii de baschetbalisto-rugbistă, agitatul Iepure Alb e adjudecat (ca rol, desigur) lui Ludovic Orban, lui Dan Diaconescu direct i se potriveşte mănuşă rolul Pălărierului zărghit, iar pe Tăriceanu îl văd în postura Juvetului de Inimă Roşie, unul care nu mănâncă tarta reginei, ci îi fură inima.
• Politicienii sunt prea mulţi ca să le acordăm tuturora câte un rol; destul că le plătim salariile ca să poată ei să se măscărească în toate felurile. Ultimul film care-mi vine însă în minte este “Greu de ucis”. În rolul principal, poporul român.

MIHAELA MARIN este profesoară la Colegiul Național C. CARABELLA, din Târgoviște, o rafinată moralistă și o mare iubitoare de limbă română…