Mircea DRĂGĂNESCU – Alte oglinzi de nisip

Mircea_Drăgănescu

1. 

Seara înainte de culcare
un ritual ciudat:
un timp doar canespor unguent, apoi cremă
apoi hepathrombin şi eventual
fungaxim iar apoi ca o încununare
finalgon pentru genunchi…

sunt alunecos precum un şarpe
sunt adică periculos
sunt uns cu toate alifiile
cum îmi spunea înainte de 89
maiorul stan de la secu…

sunt periculos pentru cei care încă mai dorm….!!!

 

2.

Reţeta

O ceapă roşie,
brânză de Braşov, eventual de Sibiu
apoi o slăinină tot de acolo
tăiată mărunt şi
eventual un cârnat oaie vită
afumat bine
şi totul stropit cu o ţuică
nouă de odobeşti
la-nceput apoi cu un molan proaspăt…..
şi cu dragostea
care urmează….!!!!

 

3.

Atâta toamnă…

Atâta toamnă este-n jur
şi-atâta nostalgie, amintire
că nu ştiu ce şi cum s-aleg
din coşu-acesta de simţire…

eu am trăit, acum se pare
şi totul se petrece lent
între- o mare-nsingurare
şi-un zeu ce
râde-ncet…
absent….!!!

 

4.

Scaunul din cancelarie….

Cine l-o ocupa
cine o vorbi în locul meu
ce vor mai face daniel, violeta,
florin,gigi,tata popa, cristi,remus,
chiar prietenul meu cel mai bun
gyl….
cine nu s-o mai enerva la
remarcile mele acide
târu, ce vor mai face neti şi profa de matematică
elvira şi draga de ea lena….
ce se va alege de
bietul meu scaun din cancelarie
de care îmi este atâta de dor .

 

5.

Un fel de epitaf…

Nu mai iau sargenor
nici măcar silivit
înconjurat de un nor
sunt oricum absolvit
de lipsa mea de umor
ce mă face să cred
că-s cu viaţa asta eu
chit….!!!!

 

6.

poezie

ţâfnoasa mea dragă

te iubesc….!!!!

 

7.

Inocenţa nu mai există
suspiciunea este generală
poezie nu mai există
nici măcar proza
de calitate
doar cancanul de prost gust
doar vulgaritatea şi sexul

Marin Preda este depăşit şi colaborator
Eminescu este desuet
siropos
Nichita Stănescu un nimeni…

inocenţa nu mai există
totul este
murdar nu i
maculat….!!!

 

8.

variantă

Sunt Kafka nu Cărtărescu
în colonia mea penitenciară
din titu aştept pe coridoarele judecătoriei
vorbind cu aprodul fără speranţa
de a fi primit de judecător
pentru a-mi demonstra inocenţa….

paznicul mă asigură că
poemul meu îmi va fi tatuat pe
pergamentul cadavrului meu..
ca o recompensă….!!!

 

9.

Sunt Kafka în castelul meu din titu
colonie penitenciară
labirint in care stau de vorbă cu
paznicul meu de la uşa pe care nu voi intra niciodată
citindu-mi poemul pe care
binevoitor
mi-l tatuează pe
piele….!!!

 

10.

vine o vreme în care nu mai e vreme

vine o vreme fără de vreme
în care nu mai e vreme
de a te teme
de a te teme de vreme
şi-n care-i de vreme
să crezi că a te teme
e-un semn peste vreme

e-un semn peste vreme…!!!

 

11.

născocitorul

scriitorul este un vizionar
hoinar printre cuvinte
iar cuvintele lui
ciudate pentru
un neavenit
încep să rodească
să încolţească realitate
incomodă şi necuminte
spre un viitor asfinţit….

scriitorul este un far
pe marginea
unui promontoriu
fără nici un zenit…..

dar nu în zadar…..!!!