Salutăm apariţia volumului România noului val, apariţie ce „marchează debutul generației Y în spațiul ideilor și va fi prima platformă din România care abordează cele mai noi teme globale precum democratizarea cunoașterii, monedele digitale, inovația în domeniul energiei, guvernanța digitală și creativitatea, noua direcție în cultură, educația alternativă și transformarea educației prin design, arhitectura deschisă, noua cinematografie, exoeconomia, urbanismul participativ, leadershipul feminin, minorități și rețele, guvernanța corporativă, tehnologiile disruptive, open data și e-government, agricultura reinventată, revoluția roboților industriali, explorarea și colonizarea spațiului, comunitățile vulnerabile, gândirea divergentă, etc.” (România noului val), şi vă propunem spre lectură unul dintre articolele antologate în volum.
Global Shapers – generația care transcende de la mitul salvatorului solitar la eroul colectiv
de Oana Ţoiu şi Ciprian Stănescu
“Generația pierdută?” este unul dintre cele mai mari trei riscuri sistemice cu care ne confruntăm global, conform Global Risk Report 2014[1], depășit în amploarea potențialului impact negativ doar de riscuri de securitate și de creşterea disparității economice. Într-un moment în care peste 50% din populația globului are sub 27 de ani, sistemele de educație învechite și o economie post-criză încă în recuperare au produs 80 de milioane de șomeri în rândul acestor tineri.
În contextul acesta, a fost bine-venită invitația profesorului Klaus Schwab către această generație de a deveni co-creatoare a soluției, parte a comunității Global Shapers și partener de dialog pentru influențatorii lumii la conferința anuală de la Davos. Și au răspuns câteva mii, dintre care 200 de curatori din 100 de țări ne-am întâlnit în iulie anul asta la Geneva în sediul World Economic Forum, organizație pe care profesorul Schwab a fondat-o și al cărei Chairman este de patru decenii din cele șapte pe care le-a trăit, pentru a căuta împreună soluții dincolo de granițele țărilor din care veneam. A intrat în sală cu o energie egală cu cea a generației cu care venise să discute, desfăcându-și cravata mov pentru a o arunca în mulțimea de tricouri colorate, într-un gest dramatic de eliberare de constrângerea costumului pe care a trebuit să îl poarte, căci venea din camera alăturată, de la o întâlnire cu Cristine Lagarde, șefa Fondului Monetar International.
“Aici prefer să fiu. Avem nevoie de voi să rezolvăm problemele cu care ne confruntăm, pentru că ele au devenit prea complexe și extinse să poată fi rezolvate fără voi. Și nu aveți încotro, moșteniți o datorie imensă de la generațiile precedente, care s-au împrumutat să creeze o prosperitate pentru care voi veți plăti. Dacă nu veți ajunge curând la masa dialogului, deciziile globale vor fi luate pentru voi și pe spatele vostru. Avem nevoie de ideile voastre noi, e clar că cele vechi nu mai funcționează”[2]
A făcut invitația aceasta și Bucureștiului, unde s-a deschis în vara anului 2013 comunitatea Global Shapers sub egida Forumului Economic Mondial, adăugând România în lista celor 124[3] de țări reprezentate. Pentru că România trebuie să facă faţă unor provocări similare, dar dispune și de prima generație de adulți născuți și crescuți în democrație, piață liberă și într-un mediu cu acces la informații globale. Într-o țară care încă păstrează cicatricele comunismului, aceasta este generația conectată global, care va înlocui mitul exagerat al eroului solitar cu cel al personajului colectiv, adesea anonim și simţindu-se confortabil cu responsabilitatea împărtășită. Nu este generația pierdută, doar generația care a pierdut obiceiul de a aştepta ca soluția să vină din altă parte și răspunsul de undeva de sus. De agilitatea, reacția rapidă, căutarea continua a unui “mai bine”, inovarea colectivă și organizarea civică în afara structurilor ierarhice și a instituțiilor oficiale, de acest personaj colectiv și puterea lui catalizatoare depinde Romania Noului Val.
O generație de eroi
În toamna lui 2014, în cel de-al doilea tur de scrutin s-a înregistrat cea mai mare prezență la vot de după anul 2000, foarte mulți tineri din diaspora stând la cozi și până la zece ore pentru a-și putea exercita dreptul de vot pentru cel mai apropiat sau cel mai puțin îndepărtat scenariu de viitor al României față de propriile standarde, valori și aspirații. Peste 10000 de oameni, mare parte a lor din această generație, au ieșit în Piața Universității, în Cluj și alte orașe. Nu a fost prima dată când au ieșit în stradă, iar strada este doar unul dintre mecanismele de participare civică și contribuție la care recurg. Deși e o generație cu o încredere alarmant de scăzută în instituțiile statului, până va construi unele mai bune, contribuie și renegociază contractul social cu statul, participă și în sistemul tradițional și îşi apără cu ardoare dreptul de a fi parte din decizie, atunci când crede că țara o ia într-o direcție greșită[4]. Iar acesta este doar unul dintre exemple.
Expunerea la modele de schimbare și inițiativă, aspirațiile influențate de cultura media ce au expus succesul în forme variate, precum și conectarea facilitată de tehnologie la comunități și informație conduc la schimbarea unor tipare de comportament.
Într-o țară în care doar 1,3% din populație reprezintă patroni, conform recensământului INS din 2011, 37% dintre tineri își doresc să deschidă o afacere[5], iar în marile centre urbane există o rată îmbucurătoare de proiecte independente, acțiuni civice și participare voluntară. Focusul nu mai este atât de mult pe proprietate, ci se transferă spre acces si “shared economy”, ei punând presiuni mai mari de transparență, responsabilitate și comunicare atât pe instituții, cât și pe angajatori și branduri.
Millenials, așa cum este definită generația celor născuți între anii ‘80 si 2000[6], este, pentru România, prima generație crescută în democrație, adesea cu calculatoare acasă, iar odată ajunsă la vârsta adultă, cu acces la mediul de informații internaționale. Este generația în timpul vieții căreia s-a inventat internetul, telefonul mobil, rețelele de socializare, generația care are drept de călătorie și de muncă în Uniunea Europeană. Pentru generația aceasta, munca e o acțiune[7], nu un loc[8], și rar vor fi auziți membrii acesteia rostind “serviciu ușor” când valorizează rezultatele.
Strauss si Howe definesc o generaţie socială[9] ca un agregat al tuturor oamenilor născuți în intervalul a două decenii sau durata unei anumite faze a vieţii: copilărie, tinereţe, maturitate si bătrâneţe. Autorii identifică generaţiile ca grupuri care împărtăşesc cele trei criterii: o vârstă în timpul istoric, întâlnind evenimente istorice cheie și trenduri sociale în timpul aceleiași faze din viață, în această perspectivă dezvoltând în urma lor comportamente și credințe similare. Conștienți de experienţele comune și similaritatea unora dintre trăsăturile dezvoltate, membrii unei generații au sentimentul de apartenență la aceasta, sentimentul identitar în legătură cu ea.
În viziunea lor, fiecare generație este ea însăși un arhetip în funcție de poziționarea temporală față de marile crize, influențată în mare măsură de alegerile generației anterioare, care deține influența și puterea cea mai mare în momentul tinereții celei dintâi[10], un arhetip care se repeta ciclic în succesiunea: erou, artist, profet, nomad.
Generația Y (sau Millenials) aparține arhetipului eroului, răspunzând naturii sceptice a generației anterioare și unei noi crize a instituțiilor și a economiei, printr-un spirit civic ridicat și expresii culturale direcționate spre viața comunitară. Arhetipul eroilor, specific generațiilor care ajung la maturitate în urma unei crize și care au datoria de a deconstrui și a reconstrui instituțiile și normele care guvernează societatea, descrie o generație de indivizi supra-încrezători în propriile forțe, care se bazează pe ei înșiși și pe propriile “triburi” pentru a construi și utiliza putere.
Global Shapers – comunitatea globală a tinerilor lideri emergenți
Global Shapers Community este unul dintre acele “triburi” ale tinerilor excepţionali, motivați de generarea unui impact pozitiv atât la nivel local, cât și global, prin forţa personajului colectiv. Este o comunitate inițiată de World Economic Forum, care construiește de trei ani o rețea globală de tineri lideri vizionari, selectaţi dintre cei mai buni în domeniile lor, cu o curiozitate care depăşeşte granițele propriei țări și o pasiune dovedită, pentru a contribui la rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm. Astăzi vorbim de 4500 de shaperi, din peste 120 de țări. Comunitatea este sub egida Forumului, dar independentă de acesta, fiind organizată în Hub-uri în orașe, membrii ei având vârste între 20 si 30 de ani la momentul obținerii statutului de Global Shapers, în urma unei selecții locale și a unei aprobări finale din partea echipei globale, şi adesea având propriile proiecte civice, alături de inițiativele comune. Statutul de Shaper este unul de voluntar, iar comunitatea de Global Shapers este dedicată facilitării accesului ca parteneri de dialog în cadrul conferințelor globale, la rețeaua agenților de schimbare, prin intermediul platformei online și mediului de dialog, colaborare și feedback. Comunitatea are un Curator ales în fiecare an din rândul lor, care facilitează deciziile, întâlnirile, selecția și menține legătura cu World Economic Forum.
Cu ajutorul acestei comunități, acest nou val de lideri are oportunități selectate curatorial de a se conecta și de a colabora prin evenimentele rețelei si ale WEF cu întreaga comunitate de oameni din mediul de afaceri, policy makers, cercetători, inovatori în tehnologie şi antreprenori sociali. Astfel, punctul de vedere al unei generații tradițional slab reprezentate sau complet nereprezentate este nu doar prezent, ci și adesea provocator pentru unii dintre cei mai bogați și influenţi oameni ai lumii care, altfel, ajung rar și informal în dialog cu tineri. Aceasta nouă generație are, aşadar, oportunitatea incredibilă de a construi o nouă paradigmă a dialogului intra și inter-generaţional la cel mai înalt nivel. Și, câteodată, de a avea acces la spații de dialog greu accesibile celorlalte generații, așa cum a fost dialogul avut la Geneva în grup restrâns cu curatorul din Fâșia Gaza și curatoarea din Tel Aviv, sau inițierea unor proiecte comune ale curatorilor din Rusia si Ucraina.
În procesul acesta, descoperirea şi construcţia unor elite locale şi globale ce are deja un impact semnificativ devine posibilă. Ca dovadă a importanţei unei elite de lideri inclusive, membrii Global Shapers provin din toate mediile profesionale: antreprenori, jurnalişti, revoluționari în educație, artiști, activiști, sportivi de performanță, activiști ai drepturilor omului, dar cel mai adesea ei aparțin mai multor categorii şi au de lucru în mai mult de o țară, fiind reticenți la a rămâne încorsetați într-o singura definiție sau traseu prestabilit de carieră. O comunitate ca aceasta, bazată pe valori ca profesionalism, egalitate de șanse și responsabilitate pentru societate, are cu siguranță potențialul de a reprezenta un nou val în îmbunătățirea mediului socio-economic, dacă vom reuși împreună să găsim, să aplicăm și să scalăm soluții la riscurile de a deveni “Generația pierdută”, precum rata uriașă a șomajului, disparitățile economice, sistemul educațional depășit și celelalte sute, mii de riscuri diferite, specifice unei diversități atât de mari.
La sfârşitul anului 2014 există 358 de hub-uri în toată lumea, din Seattle în Cochabamba, din Kuala Lumpur în Kaputo, din Lima în Hulumbuir, din Cairo în București. Cei peste 4400 de Global Shapers au împreună potenţialul de a deveni o vitală forță de schimbare în lume, în următoarele decenii. Iar Global Shapers este doar una dintre mişcările globale de organizare, creştere și dezvoltare a liderilor tineri, alături de AIESEC, JCI, One World, Sandbox și nenumărate altele, inițiate fie de organizații-umbrelă puternice, fie spontan, de tinerii care au simțit nevoia apartenenței la o astfel de reţea și nevoia de a se bucura de forța unor resurse colective, a unei înțelepciuni crowdsourced, a unei generații care nu caută răspunsul la cei mai în vârstă, pentru că știe prea bine pe propria piele că nu le au, a unei generaţii care doar lansează invitația de a le căuta împreună.
World Economic Forum (WEF) – De-a lungul anilor, World Economic Forum s-a dezvoltat într-una dintre cele mai importante platforme de dialog global pe teme politice, economice și sociale, acționând ca un puternic promotor și influențator în deciziile majore ale lumii, construind o filosofie a cooperării între mediul de afaceri, cel politic și social, în încercarea de a rezolva cele mai importante provocări globale. În 2012, a inițiat oficial comunitatea Global Shapers, care s-a alăturat celorlalte comunități ale Forumului: Techonology Pioneers, Social Entrepreneurs, Global Growth Companies, Young Global Leaders (Romania are anul acesta 3 reprezentanți, dintre care Irina Anghel este și parte din Circle of friends pentru Global Shapers București)
Rolul generației “mult așteptate” în România noului val
Global Shapers Bucharest Hub[11] a fost inițiat în vara anului 2013, ca urmare a importanței integrării ideilor și soluţiilor tinerilor din România pe agenda globală și conectării inițiativelor de aici cu cele din rețea. La invitaţia WEF şi a Curatorului fondator, Andrei Tarnea, Director Executiv al Institutului Aspen Romania, s-au alăturat 9 membri fondatori, ce activează într-o varietate de domenii: planificare urbană; strategii de dezvoltare regională, antreprenoriat social, programe de reformă a sistemului public de sănătate; educaţie și problematici de tineret; politică externa și de securitate sau infrastructură și mediu de afaceri. În prezent, Global Shapers Bucureşti are 15 membri și a reprezentat România la Geneva doi ani la rând, ca și la două conferințe internaționale Shape Europe, axate pe problematica șomajului tinerilor în Europa, în Lisabona și Madrid.
Din inițiativele celor care sunt Shapers, cu ajutorul comunității de peers din ea sau din afara ei, putem extrage anecdotic câteva principii de leadership al schimbării comune, specifice și altor inițiative din afara Global Shapers al acestei generații:
Inițiază soluții în lipsa resurselor necesare, evoluând și iterând odată cu obținerea lor, așa cum unul dintre membrii a început să aducă, acum câțiva ani, din afară, în România, în bagajul de mână în avion, citostaticele care lipseau din lista medicamentelor compensate și din farmacii, după care, treptat, a generat o campanie media despre problemă, a creat o rețea internațională de voluntari și platforme online unde să sesizezi lipsa medicamentului, să le ceri și să compari prețuri în UE sau să cauți o a doua părere a medicului pentru un diagnostic corect. E de meserie bancher și a făcut asta în timpul liber.
Adună în jurul lor comunități pe care le folosesc și pe care le ajută, așa cum proiectul factual.ro în care doi dintre membrii sunt Global Shapers, a implicat o comunitate de experți alături de care verifică veridicitatea declaraţiilor politicienilor, pentru a umple golul de verificare și documentare lăsat de restructurările din presă și pentru a educa un discurs politic responsabil. Tot o comunitate uriașă de prieteni și cinci Shapers s-au adunat pentru a face tabăra destinată copiilor bolnavi de cancer, Magicamp.
Ajută la dezvoltarea altor tineri și a altor organizații, coordonând programe de leadership, predând, prin incubatoare de afaceri de impact ale tinerilor, mentorând tineri adolescenți departe de casă, prin centre comunitare, prin șezătorile heymărie.ro, care duc profesioniști la o poveste cu tinerii în cartiere, ca parte a Boardurilor altor organizații, pentru că recunosc importanța pe care asta a avut-o în rândul lor.
Își aleg mize mari, de proiecte foarte mari sau schimbări dificile, pentru că nu au învățat încă lecția lui nu se poate, fie că vorbim de coordonarea unui proiect de construcţii de peste 60 de milioane de dolari, de readucerea sportului de masă în liceele din Bucureşti sau de revoluționarea educației prin Universitatea Alternativă.
Provoacă și întrețin conversații despre performanță și deopotrivă piedici, eșec și frică, despre ei și proiectele lor, fie prin articole despre asta, prin seriile de conversații 12connection cu sportivi și exploratori români de talie mondială sau prin proiecte care explorează acest aspect ca temă. Pentru că au nevoie de aceste conversaţii ca să întrețină în ei și ceilalți curajul mizelor mari și al inovării, confortul incertitudinii și al navigării printre complexități și ambiguități.
Nu fac doar un singur lucru și sunt curioși, şi nu este vorba de multitaskingul între telefonul cu care cheamă oameni să îi ajute, Facebook-ul pe care pun o resursă pentru a fi disponibilă tuturor și pantofii cu toc pentru un discurs public spre care se îndreaptă, ci de proiecte în paralel, de obiceiul de a genera o noua idee, un nou proiect, când celălalt abia prinde aripi.
Elita la care se uită această generație este această generație. De la cea mai tânără persoană din istorie care a primit premiul Nobel pentru pace, până la cei mai tineri inventatori, lideri de opinie pe Facebook, antreprenori, ne hrănim în primul rând din părerile și victoriile celor ca noi.
Este adesea dificil să discuți despre elite într-o țară ca România. Cu un trecut comunist de eliminare a intelectualității şi un viitor adesea incert, elitele româneşti suferă de singurătate. O coalizare în general slabă și un sentiment încă în dezvoltare al apartenenței și contribuției la comunitate, precum și o apetență pentru critică în defavoarea susținerii reciproce pot descuraja. Nu vorbim de o lipsă a leadershipului, ci mai degrabă de o exagerare a lui. Mitul conducătorului inspirațional, al așteptării unei decizii “de sus” reduc posibilitățile implicării reale a cetățeanului în “viața cetății”, ale formării unei colectivități de indivizi puternici. Cu siguranță nu există o singură soluție sau un singur grup de persoane care să genereze și să aibă forța să aplice soluțiile de care avem nevoie. Conceptul de “leadership of one” sau “Liderul” trebuie să fie înlocuit de “leadership of many” – leadership cooperativ, în care responsabilitatea nu este divizată, ci împărțită și unde mai multe forțe și comunități își unesc eforturile pentru un impact sustenabil pe o scară mai mare. Este mai mare nevoie, în societatea românească, de cetățeni implicați, responsabili și influenți pentru ceilalți, decât de lideri care să ia singuri scena. Avem nevoie de comunități din mediul de afaceri, din societatea civilă și din aparatul de stat care să lucreze constant pentru dezvoltarea modurilor prin care România poate crește atât intern, cât și extern. Ne confruntăm cu probleme a căror complexitate depășește capacitatea de a le rezolva a unui singur guvern, a unui singur sector sau a unei singure generații. De aceea trebuie să fim la fel de deschiși în a împărți nu doar responsabilitatea, riscurile și efectele cu această generație, ci și vocea puternică, resursele, discursul public şi forurile de decizie. Este o generație care a dovedit că poate să își facă vocea auzită și să își ia dreptul acesta și în cazul în care nu i-l servește nimeni pe tavă, că poate aduce în cadrul dialogului exigențele celor cu multe opțiuni, energie creatoare, experiență academică, practică externă, rețele de comunități globale. Dacă ne așteptăm ca România noului val să fie o generație de inovatori, de antreprenori, de oameni cu spirit civic dispuși să vadă dincolo de propriile nevoi, trebuie în primul rând să recunoaștem și să arătăm că aceasta nu mai e o generație pe care o așteptăm, ci una pe care o vedem. Ea este deja acolo, la treabă și trebuie să încurajăm acest “personaj colectiv”, punându-l treptat în lumina pe care până acum am păstrat-o pentru eroii fantastici din basme.
[1] World Economic Forum – Global Competitiveness Risk Report, pg 9, http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalRisks_Report_2014.pdf
[2] Discursul lui Klaus Schwab de inchidere a conferintei anuale Global Shapers, Annual Curator Meeting, iulie 2014, Geneva, WEF
[3] Notă: cifra este din noiembrie 2013, este posibil să se schimbe până la data publicării
[4] Într-un sondaj INSCOP Research din iulie 2014, 69,1% dintre respondenți (peste 18 ani) considerau că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.
[5] Studiul Leo Youth II realizat de Leo Youth II, realizat de agentia de publicitate Leo Burnett si agentia de cercetare D&D Research, apud Ziarul Financiar 31 ianuarie 2008
[6] Nota: exista in continuare divergente in literatura de specialitate asupra anilor in care incepe si se termina generatia Millenials.
[7] http://www.pwc.com/en_GX/gx/hr-management-services/pdf/pwc-nextgen-study-2013.pdf
[9] Millennials Rising: The Next Great Generation, Strauss and Howe, Galland, 2009, p. 38
[11] www.globalshapers.org