Puiu JIPA – Ji-pisme de sâmbătă

Puiu_Jipa

1.printre pahare străine
departe de tine
un ocean de corăbii
se termină-n valuri

cuminte spre tine
cuvinte străine
se-ndreaptă-n corăbii
ce plâng după valuri

mi-s toate străine
și nu știu de tine
în care corăbii
mai plângi valuri valuri
(în cerc are)

2.diminețile tale au cearcăn
pescărușii se trezesc rar
ne chinuim într-un leagăn
care ne e și far

far far away unde ni-i locul
în balansul stătut neuitabil
de unde doar rockul
ți-amintești
ne făcea repetabili

aveam voci de teenager
și cravate din mitic nylon
ne iubeam doar for ever
ce frumos
ce acut ce departe salon

ne stingeam doar din becuri
de vreo patruj` de wați
începeam într-o miercuri
și muream disperați

(doar te iubeam)

 

  1. nu te-aș lăsa dormind
    chiar dacă te-ai preface
    privindu-te cu jind
    să mă afund în ace

să îți visez cumplitul
să-ți tăinuiesc trezirea
doar dormi
și neștiutul
va umple nemurirea
(amintirea unui sonet nefecundat)

 

  1. de parcă ai putea
    să spui cuiva
    că înoți doar în tine
    (fără speranță)

 

  1. și într-o zi
    mama a cumpărat o păpușă
    aveam șase ani
    a doua zi păpușa avea
    un picior mai puțin
    apoi o mâna
    în cele din urmă
    după cinzeci de ani
    dintr-o o pungă de plastic
    păpușa aceea mi-a făcut cu ochiul
    din singurul ochi rămas
    (amintire aproape recentă)

 

  1. visam
    ții minte
    să strîngem toată zăpada din lume
    s-o facem deal
    și goi în zăpadă
    să ne fim în predeal
    unde predealul să fie sinaia
    sau breaza ori și mai bine acasă-n ploiești
    fără rime
    fără cearceafuri lumești
    (cealaltă amintire)

 

  1. aveai sînul amar
    doar în palma mea
    dreaptă
    cu stînga
    n-aveai habar
    ordonai mîinile
    gin tonic pe dreapta
    pe stînga încă nimic
    schimbăm comanda
    e frig
    îți trimit mutarea în plic
    (nu ne e cald azi)

 

  1. aveam ceva de respirat
    plămînul tău stîng
    oleacă poetic
    sub sînul
    de-l plîng apoeții
    pe talpă sărutul
    cum zice pohetul
    nu îndrăzneam
    să te-ating
    deșiram firul epic
    pînă dădeam
    de dulceața aceea
    năpraznic
    te-nconjuram
    între coapse
    amarnic
    (aproape erotic)

 

  1. nu știu de unde să te iau
    să îți spun ham să îți spun miau
    mai tînără ca nemurirea
    de un` să văd care ți-e firea
    că umbli toată îmbrăcată
    în pielea ta cu sîni brodată
    cu colțuri vii preamișcătoare
    și cu mirosu-ți ce mă doare

de unde să te mint eu oare

și cum să ne mai punem preț
cînd ne urcăm la propriu pe pereți
perete tu perete eu
din dumnezeu în dumnezeu
cînd degetele ni-s tocite
de parcă le-am fi pus pe plite
și plitele ne erau piele
vai de păcatele cele

va fi și lună vor fi stele

(despre ce nu știm)

 

 

  1. cum să dorm liniștit
    pe pîntecul tău luna
    desena mîngîieri
    și doar ea mătrăguna

ne ferea de murit
ți-adormeam sânul
cu pulberi de stele
și glumeam cu hapsînul

de timp din clepsidră
din care doar o clipită
ne-om face și vis
și risipă
(încă tu)

 

  1. doar oboseala înotînd
    într-un ocean
    de miere
    (sfîrșeală)

 

  1. de parcă ai putea
    să spui cuiva
    că înoți doar în tine
    (fără speranță)

 

  1. când dormi
    fumul țigării
    devine galben
    și-atunci te privesc
    greu

mi-e dor de tot ce nu știu
despre tine
aș vrea să ai gesturi sărate
și pline de miez lucitor

carnea ta intră-n pereți
atât de adânc
că îi sparge

când nu mai visezi
desenezi umbre pe pernă

perdelele șoptesc iarnă

(uluitorul efemer)

 

  1. de cât de departe îmi e
    de primul cuvânt știu
    ce nu știu este de ce
    all is old is now new
    (ca trenul)

 

  1. nu-mi mai ajunge aerul tău
    nici vorbele tale nu-mi mai ajung
    mi-e teamă că am murit
    sau doar ne-am prefăcut
    pentru o cafea acum prăfuită
    și o literă-n plus adormită
    (rapsodie în bluuuuz)

 

  1. toate diminețile noastre
    suferă de tîrziu
    de foame și ieri
    de copilărie și așternuturi albastre
    de papuci inversați de bere cuminte
    toate după amiezele noastre se petrec între noi
    prea între noi
    încît nici nu ne mai cunoaștem
    doar clipim pe alături zîmbind
    toate nopțile noastre sînt singure
    și un pic moi
    privim buletinul meteorologic
    și rîdem cu degetele de la picioare
    apoi dormim aproape fericiți
    că încă mai avem vise
    (încă o zi)
  2. astăzi mi-e somn de tine
    altarele le las în părăsire
    și am să tac
    pe undeva nimic nu va cînta
    cumva doar noaptea
    voi tăcea
    aripile de-s smulse iar
    vor zbate zîmbetul măcar
    să tac
    însă mai rar
    (melancoolică)
  3. o să mi te scot din mine
    bucată cu bucată
    pînă-mi rămîi străină
    aproape toată
    o să păstrez o bere
    din care n-ai băut
    și doar o mîngîiere
    din ce n-am izbutit
    apoi voi face zmeie
    din cît am respirat
    or să se-nalțe ele
    le-oi scrie pe curat
    (nimic)