Puiu JIPA – Ji-pisme de sâmbătă

https://scontent-frt3-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-0/p206x206/12642783_1175911655767546_7394871619068313703_n.jpg?oh=3cf09cd3f4c17d938afdc432d38fc48b&oe=587C2EFD

1.

furculița asta îți mai păstrează
amprentele
lingurița buzele
paharul răsuflarea
(de prin bucătărie)

2.

voiam să-ți scriu scrisori
de pe la polul nord
și-am vrut de mii de ori
să-ți fiu harrison ford
și beat în santiago
din sticle de havana
să îți trimit tu drago
cum lui manole ana
salamuri de chorizo
și pîine coaptă-n vatră
ca-n vremea lui cotizo
visîndu-te mulatră
și-apoi de prin beijing
în sticlă dusă-n mare
un cîntec din sing sing
să-ți fie alinare
și am mai vrut my darling
iubirea-mi să te prindă
cum bond al lui ian fleming
cadîna trambulindă
atît mai vreau iubito
să nu îți schimbi adresa
iar eu ca hirohito
sau chiar ca lech wallesa
te-oi aștepta în quito
(geografeeling)

3.

o să mai dorm un secol
și-apoi încă o zi
pîn` o să-nvăț dezmățul
de-a fi sau a nu fi
și visele sărate
curgînd pe rana vieții
vor ști să îmi arate
lumina dimineții
(înainte de după)

4.

dorm îngeri obosiți în catedrale
afară plînge iarna imposibil
ești rece și albă și mîinile tale
mă cată în gol și teribil
răsună prin burg o sirenă
e timpul să plec spre niciunde
din ceruri se-aude acea cantilenă
ți-e frig și noaptea m-ascunde
(tristă)

5.

tu nu ai somn
ești rană vie
în care îngeri nu învie
sculptată-n os de nicăierii
pierdut prin cana galileii
tu nu mai dormi
ești doar ecou

(gînd)

6.

îmbătrînesc tenace copiii în mansarde
culcați în paturi triste cu arcuri scîrțîind
cu degetul în gură cînd lumea încă arde
neprivitori la stele necititori de-un rînd

și pe cămașa nopții cresc rîuri de sudoare
în care-înoată strîmbe cohorte de bezmetici
au aer că n-au aer nimic nu îi mai doare
mănîncă dinozauri crezîndu-se ascetici

îmbătrînind alene ai timp să ai răbdare
și lași în urmă trupul ce-ți fuse numai scut
înnozi de-acum lumina în semne de-ntrebare
spunînd doar pentru tine aș vrea să te sărut

dar lumea e cum este azi orbii sînt la rînd
apoi urmează proștii aceia ce se tem
și se vor duce toate s-o termina curînd
cînd vor veni aceia născuți în cel betleem
(o încercare)

7.

în somnul tău
aripile se zbat
doar firul negru
se albește
tăcerea are sunet
luuuuuuung
și tremurat
(liniștea)

8.

mi-e dor de vodca dintre ani
și de aceea ce-mi ținea
în palme fruntea
nu ne iubeam
dar între noi
doar carnea
ne năștea-n iluzii
aceeași melodie pe un disc
joplin
vodca tinereții
și muștar
(din urmă)

9.

cînd dormi
timpul se-ntoarce
cu fața la perete
ninsorile se fac nămeți
trec sănii
înhămate la nimic
(din urmă iarna)

10.

între timp
te iubeam
(veșnicie)

11.

sînt două nopți în care îngerii chiar dorm
e noaptea primă și e noaptea-a-doua
în noaptea cea dintîi doar se prefac
în ceealaltă doar își înnoptează umbra
atît să-ți spun
nu frig
nu teamă
nu-ndărăt
sînt nopți în care îngerii
nu dormi
(de miezul nopții)

12.

cum să-ți spun
că în loc de secunde
pietre îmi sparg niciundele
cum să îți spun
că noaptea are un al ultimulea cuvînt
din două litere
(ish)

13.

cineva o să scrie despre noi
că am fost doi
pe o piatră cubică
și lubrică
iar cei ce vor citi
ne vor face o rubrică
și vor ști
(aproape scurt)

14.

aerul se face mai mic
prietenii sunt mai bătrâni
decât mine
până să îți spun te iubesc
mai trece o lună
plină
(între timp)

15.

tu îți schimbai culoarea
iar eu te pieptănam
(domesticul amor)