ALEXANDRA RUSALIA VLADOVICI este profesoară de limba engleză și, desigur, absolventă de CARABELLA…
Zumzete şi bâzâieli, toată lumea roieşte în jurul controversatei mătci educaţionale…politica promite, părinţii pretind, elevii se fofilează, iar dăscălii se zbat ca nişte albinuţe stoarse de muncă în plasa opiniei publice. De prin cotloane umbroase privesc nemuritori şi reci domnii profesori mai „deştepţi”, ăia care se fac că fac, pe principiul „las’ aşa, că merge aşa”. E un tablou hilar, jalnic, chiar demn de dispreţ. Lupii urlă că vor performanţă, şacalii plescăie nemulţumiţi, iezii ţopăie fără noimă şi oile pasc umile, cu capetele plecate.
Aş vrea să văd o ţestoasă care păşeşte încet, constant şi sigur, un iepure curajos care să lupte pentru drepturile lui, un leu neînfricat care să facă ordine şi mulţi, mulţi boboci dornici să înveţe.
Însă cum mahalagismul şi ipocrizia sunt la fruncea mentalităţii neaoşe, nu mă lovesc decât de ingratitudine, insulte şi vaiete prelungi…că veni vorba, nu mă vait, ci observ!
„Păi cum, doamnă, la clasa a III-a le predaţi verbul ‘To Be?” Greşeala mea, că trebuia să încep cu diateza pasivă sau de ce nu, cu Saussure şi studiile semiotice, să ştim o treabă! Auzi doamnă, da matale, la fabrică, laşi aluatu’ să crească şi pe urmă-l bagi în cuptor? Este uimitor cât de mult ne place să ne simţim importanţi, importanţi de o manieră patetică, care mă înfioară până la dezgust.
„Hai mă să facem grevă, că ăştia iar ne-au luat din salarii!” Bine, dragilor, hai să facem! Stăm acasă câteva zile, săptămâni, mai dăm cu sapa, mai o brazdă cu ceapă, un morcov de o supă, ‘om scoate-o la liman! „Ah, păi nu aşa, că dacă nu lucrăm, nu ne dau banii şi eu cu ce iau pâine?” PÂINE??? Cât de mult îmi doresc să văd un cadru didactic care nu a reuşit să-şi procure mult iubita grână într-o zi! Grevă, dar să lucrăm şi să ne plătească? Fraţilor, poate că aţi trecut voi prin liceu ca gâsca prin apă, dar măcar la o juma’ de oră de logică, tot aţi fost prezenţi! Mda, ne place şi să exagerăm, şi ne tânguim toată ziulica cu o plăcere incredibilă dusă la extreme!
„Dragi profesori, va turnăm caru’ cu bani în cap dacă vedem şi noi nişte rezultate – o olimpiadă internaţională, parteneriate educaţionale, o poză cu unu’ de-al nostru în revistele de cultură de prin afară…”
„Păi aţi cam văzut de toate…ah, stai, nu le-aţi văzut că posturile şi ziarele erau ocupate cu bălăcăreala de prin guvern, cu ştiri macabre şi nimfe mărginite poleite cu prost gust …”
„Doamna profesoară, ora asta să mă lăsaţi în pace, că am fost la club astă noapte şi sunt frânt!” Şi uite aşa se îndeseşte jungla învăţământului şi nu cu iederă şi liane, că un picuţ de vegetaţie n-ar strica, mai ales că trăim vremuri atât de „eco”…
Data publicării: 24 mai 2013