Revelion 1917 – Un moment de respiro în vârtejul conflagrației: Revelion în urmă cu 100 de ani. Anul 1917 va aduce începutul a ceea ce Eric Hobsbawm va denumi Secolul Extremelor. Lovitura de stat bolșevică din 25 octombrie / 7 noiembrie deturna revoluția democratică din februarie și punea capăt scurtului experiment democratic al Rusiei, puterea revenind lui Lenin, Troțki, Stalin și tovarășilor acestora. Finlanda își proclama independența, dând un impuls secesiunii și a altor națiuni din cadrul Imperiului Rus. România reușea să facă față încercării Puterilor Centrale de a o scoate din război și a o ocupa definitiv prin victoriile obținute la Mărăști, Mărășești și Oituz. Regele Ferdinand promitea vot universal și reformă agrară. Statele Unite se alăturau Antantei în război, ceea ce, pe termen mai lung, va înclina definitiv balanța în favoarea acestei coaliții. Se nășteau Dinu Lipatti, Ion Rațiu și John F. Kennedy. Se stingeau din viață Titu Maiorescu, Ecaterina Teodoroiu și Auguste Rodin. Crucea Roșie primea Premiul Nobel pentru Pace, ca un semn al respectului pentru aceia care, în mijlocul măcelului general, respectau și salvau viața și sanctitatea acesteia, o promisiune pentru restabilirea normalității și a păcii.

1903 – Începea 1903, anul primei transmisii radiofonice transatlantice, în care Pius X devenea noul papă la Vatican, se năștea scriitorul George Orwell, Traian Vuia prezenta Academiei de Științe din Paris un memoriu în care-și prezenta ideile despre aviație și zbor, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești publica „Nuvele și schițe” iar Barbu Ştefănescu Delavrancea „Hagi Tudose”, la New York City se deschiderea un hotel pentru femei,în România se promulga Legea băncilor săteşti şi a Casei lor centrale, Imperiul German și cel Otoman semnau un acord în vederea construirii căii ferate Berlin-Istanbul-Bagdad, lui Bjørnstjerne Bjørnson i se decerna Premiul Nobel pentru Literatură iar lui Antoine Henri Becquerel, Pierre Curie și Marie Curie cel pentru fizică.

Sâmbăta de Sus – …proprietatea de la poalele Făgărașului a familiei Brâncoveanu începând cu data de 11 martie 1654, din vremea marelui vornic al lui lui Matei Basarab, Preda Brâncoveanu, locul ales de nepotul său, voievodul Constantin Brâncoveanu, pentru a ridica o mănăstire (din 1696) și un palat brâncovenesc după modelul celor de Potlogi și Mogoșoaia (din 1708). Aici intenționa voievodul Țării Românești, care căpătase deja indigenatul transilvănean și devenise Principe al Imperiului Habsburgic, să se retragă în cazul mazilirii de către Imperiul Otoman, eventualitate pe care o lua tot mai serios în seamă după 1711. Din vechiul palat brâncovenesc nu au mai rămas decât porțile și pivnițele, acestea din urmă fiind integrate noului palat – diferit ca stil – zidit de un urmaș al său, Grigore Brâncoveanu. Palatul a cunoscut în ultimii ani o renovare care i-a eliminat orice urmă de autenticitate.

Regele Carol I (1866-1914) – „Reedificarea monumentelor vechi a fost una din lucrările cari totdeauna au atras deosebita mea îngrijire […]Popoarele cari îngrijesc monumentele lor se ridică pe ele înşile, căci pretutindenea monumentele sunt povestirea vie a istoriei, oglinda trecutului, semnele vederate pentru generaţiile viitoare” (Citat de Dimitrie Onciul în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” VII (1914), pp. 144-145.)

Didactică – Încă un succes al unuia dintre doctoranzii mei în cotutelă, Adrian Defta, la Universitatea din Stuttgart, care completează un an excelent în activitatea echipei mele doctorale… Sperăm ca asemenea bune exemple să contribuie la restabilirea prestigiului școlilor doctorale românești, serios afectat de intruziunea nefirească a politicului în sfera academică și de cercetare.

Didactică – Fericit, ca de fiecare dată, de succesele obținute de doctoranzii mei. Ultimul dintre acestea îl reprezintă obținerea unei importante burse de cinci luni oferită de Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Științele Sociale. Beneficiară, Danusia Popescu…

De altădată – „Numai corupțiunea are limite, căci aduce descompunere și moarte, iar dezvoltarea spiritului și a inimei este fără margini ca sufletul”. (Ion Ghica, „Scrieri economice”, București, 1937, ediția Ion Veverca, cuvânt introductiv de Victor Slăvescu, p. 51)

Axiologică – Vladimir Putin, Donald Trump, Marine Le Pen, Nigel Farage, Victor Orban, Sebastian Ghiță și alții care s-au afirmat în ultimii ani pe firmamentul politic al lumii – o criză de valori și personalități care nu are precedent poate din anii 1930… De fapt, nu oamenii bine pregătiți și consistenți din punct de vedere al echilibrului sufletesc lipsesc, pare a fi o criză de sistem, de idei, de implicare, de viziune, de încredere, de voință.

Biserica Mănăstirii Gorgota – …sub povara atâtor veacuri care s-au scurs de la întemeierea ei de voievodul Pătrașcu cel Bun! Fie ca anul 2017 să aducă mult dorita restaurare! Alături de mănăstirile Dealu și Viforâta, alături de Panaghia care astăzi nu mai este, aceste edificii religioase constituiau, în fapt, scutul de apărare al Cetății Târgovişte!

(Fotografii de Iulia Ghercă)

SILVIU MILOIU este profesor universitar, la Universitatea VALAHIA, din Târgoviște…