Ștefan GABRIAN – Nevoia de filozofie

cs_logo_sq-300Pentru a înțelege de ce avem nevoie de filosofie, eu trebuie să pot să o definesc și în urma lecturilor mele, consider ca termenul Weltanschauung este cea mai reușită percepție asupra acestui curent ce caută, în opinia mea, transformarea realităților într-o forma digestibilă pentru auditorul în curs de specializare.

Termenul Weltanschauung (ce se traduce ca o „privire spre lume”) este unul consacrat în filosofia germană și exprimă modul de funcționare al mediului exterior dimpreună cu mediul interuman. Acesta este în contradicție cu psihanaliza ce studiază cu precădere modul oamenilor de a funcționa subiectiv. Freud  observă o incapacitate a psihanalizei enunțând: „să nu se uite totuși că psihanaliza nu poate oferi o imagine completă asupra lumii”. Despre psihanaliză se pot  enunța aserțiuni precum faptul că biologia și filosofia au reușit în perioada contemporană să asimileze aceasta știință a naturii, din punctul meu de vedere, dar complexitatea este covârșitoare și poate constitui un subiect pentru  altă lucrare.

Răspunsurile fiind date la  întrebările „ce?” și „de ce?”, încerc să creionez un parcurs al artei filosofice. Aceasta nu există exclusiv ca o activitate individuală, ea se prezintă deopotrivă ca și un produs al civilizației, dar și o formă de cultură. În acest sens le putem atribui „onoarea” primilor oameni ce s-au confruntat cu „situații psihologice primitive”(Freud). Însă corifeii acesteia sunt considerați, fără cea mai mică greșeală, în opinia mea, „trioul” Socrate, Platon și Aristotel. Ei au pus bazele științelor prin dezvoltarea și transmiterea către discipolii lor a unui mecanism al inducției metafizice și metapsihanalitice, ce se poate urmări ulterior, prin secole, în lucrările lor.

1.Se pleacă de la fapte în mod descriptiv stabilite.

2.Se operează în acel perimetru o tăietură selectivă și parțială pentru: a) a regăsi la acel nivel o teză intuitivă, de care faptele rămân străine, dar la a carei legitimare servesc;  b) astfel se ivește un Weltanschauung, o intuiție totalizatoare al cărei pivot este o teză monolitică, obținută prin izolarea și sublimarea unui aspect al materialului factual supraestimat, deoarece contribuie la efectul respectiv.

Pe de altă parte, ele demonstrează existența diferențelor radicale dintre știință și Weltanschauung. Cea dintâi pune unitatea ca simplu principiu regulativ; cel de-al doilea postulează ca un principiu dobândit chiar în momentul în care aceasta  este conceput. Știința își impune aria de expertiză doar asupra a ceea ce este actualmente cognoscibil și respinge elementele străine acestei sfere; viziunea despre lume anticipează în chip speculativ asupra datelor și cercetează din fapte și concepte. Știința presupune un „travaliu intelectual” întemeiat pe observații minuțios controlate și cercetări riguros controlate; viziunea despre lume pornește de la o cunoaștere imediată prin procedee precum revelația, intuiția sau „divinația”. Știința se formează reliefând cerințele obiectului de studiu, pe când viziunea despre lume este antropomorfică: ea traduce „prezumția” de subiectivitate după care urmează „exigențele spiritului”, „nevoi ale sufletului omenesc”, ceea ce reprezintă tot atâtea cuvinte de neînțeles.

În finele articolului aș putea atribui filosofiei motivul dorinței de a trăi în societăți utopice, creând diferența între organizări de tip tribal și civilizații bazate pe idealuri. Filosofia este cadrul permisiv în care „Tales a riscat construcția: totul e din apă.”. Intensificând cercetările pe parcursul a sute de ani spre o infirmare a acestei teze, cei „responsabili” de aceste descoperiri sunt demni de lauda noastă, ei dezrădăcinând această „cunoaștere luciferică”. Acest exemplu îmi susține ideea conform căreia orice om este dator să facă filosofie. Multe dintre concluzii o să fie deplasate sau chiar greșite, dar dacă măcar una capătă interes filosofic este valoros, deoarece o idee plantată este incapabilă de moarte. Descartes și celebrele lui cuvinte: „Gândesc deci exist.”

ȘTEFAN GABRIAN  este elev la „matematică-informatică”, la Colegiul Național „Constantin Carabella”, din Târgoviște…