INTERNETUL – Internetul este un spațiu structurat de frontiere lingvistice sau naționale. Interesul pentru prezența limbii române și a informațiilor despre România în spațiul virtual ar trebui să facă parte din preocupările politicii noastre externe. Pentru România, promovarea diversității culturale ar trebui să fie o marcă importantă a acțiunii noastre diplomatice, având în vedere comunitățile românești din vecinătatea apropiată, diaspora recentă, dar și comunitățile aromâne din Balcani.
INVITAȚIE – La Biroul regional pentru Europa Centrală și Orientală al Organizației Internaționale a Francofoniei… Francofonia este singura organizație internațională care și-a păstrat o structură cu vocație internațională la București. Pentru că tot sărbătorim 60 de ani de prezență în ONU, în ultimii ani, Națiunile Unite și-au închis cele două structuri de la București: reprezentanța PNUD (Programul de Dezvoltare ONU) și CEPES (Centrul European UNESCO pentru învățământ superior). Ar trebui să se înțeleagă și pe Aleea Alexandru (adică la MAE) că prestigiul unei capitale este dat și de prezența unor organizații internaționale și agenții europene.
ALĂTURARE – Ultimele vizite la DNA ale unor politicieni și reținerea lui Piedone, mi-a adus în minte un text al lui Ștefan Zeletin din cunoscuta sa carte „Din Țara măgarilor”: „Las, nepăsător, mucegăit de putred la conștiință, măgarul are nevoie de o pârghie puternica care să-l scoată din nesimțirea sa. Această pârghie se numește bacșiș. Într-adevăr, fără bacșiș nici nu e chip să faci un pas în țara măgarilor. Astfel, această țară a ajuns să fie cunoscută între străini sub porecla de țara bacșișului”.
ÎNTREBARE – Marea problemă a României contemporane este că proștii sunt mai bine organizați decât au fost vreodată: au doctorate, titluri academice, averi, poziții politice și instituționale de prim-plan, sunt lideri de opinie. Cine să fie alternativa?
UN GÂND – Ar trebui să ne fie rușine, nouă tuturor, și Guvernelor și instituțiilor statului, și bisericilor, pentru că nu am schimbat ceva în țara noastră în 25 de ani și ne pare rău, trebuie să le cerem iertare celor care au murit și apoi să ne rugăm, a spus Monseniorul Ioan Robu, arhiepiscopul romano-catolic de București.
ÎNTÂLNIRE – Am fost la Salonic, alături de Consulul general al Franței, de ambasadorul Ailianos, fost Secretar general al Ministerului grec al Afacerilor Externe și prietenul meu Renaud Dorlhiac, de la Ministerul francez al Apărării.
CONFERINȚĂ – La Camera de Comerț și Industrie din București, în cadrul Centrului de Strategii Aplicate, am ținut o conferință cu tema: „Criza refugiaților; strategiile marilor actori internaționali”. Pentru mine subiectul este și un pretext pentru a discuta despre noțiunea de criză în relațiile internaționale, de a aduce în discuție forțele profunde ale relațiilor internaționale, sau permanențele istoriei, așa cum frumos le numea Gheorghe Bratianu. A fost și locul în care am spus că geopolitica este o știință auxiliară a istoriei. Fostul meu profesor, Jacques Soppelsa, cel care a creat Academia Internațională de Geopolitică, spunea că „geopolitica este o istorie revizitată”.
ALTĂ ÎNTÂLNIRE – Aici sunt alături de consulul general al României la Salonic și de soția sa. Consulatul general al României a fost redeschis în 1994. România înființase un consulat general la Salonic încă din 1888, iar printre titularii săi s-a numărat și Trandafir Djuvara, bunicul lui conu’ Neagu. A fost închis însă în 1944.
VIZITĂ – Am vizitat în compania consulului general al Franței, Christophe Le Rigoleur, cimitirul militar francez de la Salonic, unde se odihnesc peste 8000 de militari. Există și o parte unde sunt militari sârbi. Am fost impresionat să aflu că acest loc este un adevărat loc de pelerinaj pentru sârbi – peste 250 000 de cetățeni sârbi vizitează anual cimitirul și capela sârbă. În capelă sunt aduse fotografiile celor căzuți în recentele războaie iugoslave. Viziunea sârbilor asupra istoriei este tragică, iar lucrurile sunt într-o continuă evoluție: dinamica de unificare a albanezilor, Bosnia…
Ștefan POPESCU este doctor în istorie la Sorbona, profesor la SNSPA și, desigur, absolvent de CARABELLĂ târgovișteană…