Un plus de griji
Ţinta materialului de astăzi este adolescentul bătrân. Douăzeci de ani n-are, dar e la al doilea buletin. Timp liber are destul, iar acesta coincide cu principalul cost de oportunitate pentru ceea ce are să facă. Garantat, apare totul pe contoare şi apometre. Serios. Apoi interpretează. Sunt 250kW consumaţi pe lună într-un apartament mic, cu doi locatari, prea mult sau prea puţin? 14 metri cubi de apă caldă în tot atâta timp şi în tot aceleaşi condiţii denotă un consum mărunt sau un consum exorbitant? Continuă să citești
Foarte mulţi oameni ajung într-un punct în care cercetează vieţile celor mai mari figuri din sectorul terţiar. De unde au început, în ce cred ei cu adevărat şi încotro vor să tindă profesional. Deloc întâmplător, ochii ne alunecă peste salariile lor şi rămânem interzişi. O nişă relevantă pe care vreau să o explorez este fotbalul. În sportul cel mai răspândit, cele mai reprezentative figuri câştigă sume de ordinul sutelor de mii de euro pe săptămână. Ce justifică o aşa sumă – considerată de majoritate – exagerată? Priviţi-l pe Gareth Bale, unul dintre cei mai buni sportivi. Conform Totalsportek, impresarul său a bătut bine palma cu oficialii clubului Real Madrid pentru un nou contract ce-i aduce fotbalistului 300.000 de lire sterline la fiecare şapte zile. Acum, cei ce văd în asta un lucru neobişnuit, nu arareori menţionează că, în pofida muncii depuse de un fotbalist, ori a talentului său nativ, datul cu şutul în minge şi alergatul sunt pur şi simplu supraevaluate. 
Când vine vorba despre filme, concepția generală le percepe îndeosebi spiritul boem intrinsec. Acesta stă în munca actorilor, a scenariștilor și a regizorilor. Aceste trei entități alcătuiesc, de regulă, „nucleul nonconformismului”, fiindcă restul este doar o afacere. În spatele filmelor stau mari studiouri și distribuitori de film, filiale ale unor mari corporații mass-media, care sustrag divertismentul convențional din ecuație și-l preschimbă în propria lor distracție: profitul. 