Omul de lângă mine are un laptop şi îl ţine pe picioare. E nepieptănat şi nebărbierit. Pare că acum s-a trezit din somn sau din beţie. Scoate dintr-un plic un praf alb şi-l întinde pe laptop. Cu un card BRD face liniuţe din praful alb.
„Vrei?” mă întreabă.
„Nu. Ştiu cum e şi apoi conduc. Nu pot”.
„Opreşte şi apoi tragi”
Trag pe dreapta, opresc maşina și trag o liniuţă. Mă copleşeşte un sentiment de calm şi imbecilitate. Continuă să citești →