Îmi aduc aminte o întrebare dintr-un test la filozofie: ne naștem sau devenim oameni? O întrebare care naște, în cadrul procesului de a i se oferi un răspuns, o altă întrebare: ne naștem cu o identitate sau devenim o identitate?
Obișnuiam să cred mai mult în acele elemente înnăscute, în acele elemente a priori, care ne-ar alcatui, ignorând aproape cu desăvârșire experiența, experiențele. Am crezut, câteodata, în mod naiv, că gândirea poate înlocui multe lucruri netrăite, printr-un set de convingeri puse teanc în aceeași gândire. Poate că e mai sigur să presupui că normele sunt adevăr universal și să nu înțelegi cum altcineva nu le poate respecta, în condițiile în care tu nu ai trăit altceva și ai avut toate condițiile necesare să le respecți. Continuă să citești