Mi-e dor de chipul tău mutilat de gri,

Mi-e dor să mai plouă de la stânga la dreapta,

De la dreapta la stânga…

Mi-e dor de mersul sincopat al timpului

Mi-e dor de ceasul arămiu de la mâna unui psihopat

Care nu mai e psihopat, ci sociopat…

Am stări de flux si de reflux

Si-mi place să mă-nec în marea învolburată

A ochilor tăi…

Am stări de captivitate si de evadare

Și-mi place să mai ies din când în când

Și să trag o gură de aer bolnăvicios

La marginea lobului urechii tale…

Și apoi să ne îngropăm în mine și în tine

Și să rezulte „noi”…