1. ULTIMII VAMPIRI DIN ROMÂNIA – Chiar dacă Ion Iliescu are păcatele sale politice pe care le va ispăşi lajudecata istoriei, peste câteva decenii sau după cel mult două secole, trebuie să acceptăm adevărul conform căruia deceniul Băsescu a fost cel mai dezastruos pentru români, chiar dacă unii dintre ei, nu mulţi au făcut averi imense a căror dimensiuni nu poate fi cunoscute, deoarece li s-au pierdut urmele în conturi din banci aflate în faimoasele paradisuri fiscale. Din perioada de zece a lui Băsescu, cea mai catastrofală a fost cea a ultimulor cinci ani, când preşedintele ţării a fost sprijint în acţiunile sale de lingăul prim ministrul ierbivor, Emil Boc. Asemenea lui Iohannis, care a beneficiat de prejudecata prostimii conform căreia germanii sunt mai deştepţi decât românii, Boc a profitat din plin de cea care îi transformă pe ardeleni în cei mai corecţi şi drepţi dintre locuitorii spaţiului carpato-danubian. Adevărul, de care ne ferim ca fetele bătrâne de dezvirginare, este că lichele sunt peste tot în România, acestea trăind bine mersi şi printre ardeleni, şi printre moldoveni, şi printre olteni, munteni sau dobrogeni. Dar, spre deosebire de Iliescu şi prim miniştrii săi, Traian Băsescu şi gnomul său, Emil Boc au desăvârşit magistral distrugerea socială, economică, financiară, industrial şi agricolă a României. În plus, ca un fel de bomboană pe colivă, preşedintele bişniţar şi prim ministrul pupincurist au transformat România în anexa stategică, din punct de vedere militar şi economic, a Statelor Unite şi a Occidentului, în special, în ceea ce priveşte spaţiul european, a Germaniei. Cei doi nu mai serveau, de fapt, intereselor românilor, ci americanilor şi germanilor, aceştia din urmă, chiar dacă nu vă daţi seama, reuşind după înfrângerea din 1945, să înfăptuiască visul lui Hitler, nu sub aspect militar sau politic, ci economic: de a stăpâni Europa continentală. Traian Băsescu şi valetul său, Emil Boc au accentuat depopularea României prin provocarea, sub aspect social, a creşterii numărului de emigranţi. Cei doi au pus în pericol sănătatea naţiunii prin desfiinţarea de spitale. Cei doi au mărit gradul de cretinizare a populaţiei prin desfiinţarea de şcoli. Cei doi au înfometat populaţia prin reducerile de salarii, pensii şi locuri de muncă. Cei doi, prin complicitatea miniştrilor lor, au desfiinţat practice activitatea productivă a românilor în toate domeniile, inclusiv sexual, prin instituirea de taxe şi impozite sufocante. Astfel, practic, nu este nicio diferenţă între Traian Băsescu, Emil Boc şi cei judecaţi pentru crime împotriva umanităţii. Este foarte adevărat că cei doi nu au înfiinţat lagăre de exterminare, dar prin ceea ce au făcut, inclusiv încurajarea tacită a corupţiei, au transformat România într-un imens lagăr de concentrare în aer liber, din care, dacă vroiai să evadezi, pentru a trăi decent, nu o puteai face decât prin emigrare definitivă, ceea ce este o altă formă de reducere dramatică a populaţiei României. Metaforic vorbind, cei doi sunt ultimii mari vampiri din România, unul, vampirul şmecher, celălalt, vampirul lingău. Şi totuşi, nu ar fi fost deloc rău, dacă aceşti doi vampiri, înloc să le sugă românilor sângele, le-ar fi supt altceva, dar n-a fost să fie. Ironia soartei şi a istoriei.
2. RUGĂCIUNE NAIVĂ – Dă-ne nouă, Doamne, puterea sufletească de a traversa pustiul moral ce a cuprins ţara noastră şi iartă-ne nouă naivitatea de care dăm dovadă o dată la patru ani şi blagosloveşte-ne cu forţa necesară de a ierta la rându-ne lichelismul clientelei politice, care a transformat sfiinţitul nostru pământ, sfiinţit de amintirea eroilor neamului ce au murit în Decembrie, în paradisul celor ce-şi râd de lege, căci Revoluţia a scos la suprafaţă toate scursurile ce nu ţin cont de învăţăturile morale ale Sfiintei Scripturi, la care închid ochii chiar şi unii dintre cei ce ar trebui să te slujească, Doamne. Deşi ni s-a spus că acest pământ a fost binecuvântat, în primii zece ani de după ‘89, noul val de politicienii au creat conştient un vid de legislaţie ce le-a permis cadrelor de partid din eşaloanele doi şi trei să pună mâna pe putere. Odată ajunse în vârful ierarhiei sociale, au favorizat ilegalităţi peste ilegalităţi. Noii îmbogăţiţi peste noapte s-au bucurat, dar de scurtă durată a fost veselia lor, deoarece politicienii stăteau la pândă, aşteptând momentul potrivit să trimită controalele. Astfel, strânşi cu uşa iadului bugetarilor, cei lacomi de arginţi au fost nevoiţi să doneze bani la partidele politice, nu doar în campanii electorale, dar şi celor ce stăteau pe grumazul lor cu mulţimea de controale. Dacă se opuneau, ajungeau în “beciul domnesc”, beneficiind gratuit de popularizare prin mass-media, ca naivii să creadă în aparenţa de dreptate. Şi astfel, românii au fost împărţiţi în cei mulţi şi săraci ocrotiţi de Dumnezeu chiar şi când nu se rugau la El, în cei puţini, bogaţi şi vicleni, iertaţi pe pământ, dar nu şi-n Ziua Judecăţii de Apoi şi în politicieni, copiii de suflet ai necuratului, foarte puţini, dar mai nocivi decât lăcustele. Acum, pentru a-şi păstra puterea, chiar şi prin rotaţie, o dată la patru ani, ca să nu fie deranjaţi, nici de cei din Răsarit, nici de cei din Apus, au ascultat, întâi, de cel şcolit la uşile Kremlinului, apoi, de cei deformaţi prin culisele Occidentului. Indiferent că la putere au fost cei de stânga sau cei de dreapta, poporul celor săraci cu duhul a fluierat mereu a pagubă, naiv căutând alinarea la preoţii care, părinteşte, îi sfătuiau cu cine să voteze, după ce, unii dintre ei, au cântărit în talgerul lăcomiei promisiunile politicienilor, fideli neiubitori de oameni simpli. Acum, după un sfert de veac, ţara drepţilor şi vitejilor voievozi a ajuns o ruină, mai rău ca pe vremea fanarioţilor. Politicienii, preocupaţi doar de soarta lor şi a clientelei lor politice i-au vândut şi săracit pe români, obligând pe unii dintre ei să plece în lumea largă, luând cu ei singura averea pe care o puteau trece peste graniţă: dorul de locul unde s-au născut, nu prin voinţa politicienilor, ci a lui Dumnezeu.
3. OCCIDENTUL NE VREA PROȘTI – Dezastrul economic al României a fost planificat. Totul a început chiar din 1989. Ceea ce noi considerăm oficial Revoluţie, în realitate a fost o lovitură de stat, neconcepută pe teritoriul românesc, ci în afara acestuia. România a avut soarta economică a tuturor statelor socialiste din Europa de Est. Spre deosebire de Polonia, Cehia şi Slovacia, noi nu am avut niciun guvern capabil sau cel puţin doritor să negocieze destinul politic şi financiar al ţării noastre. Toate guvernele din 1992 până în 2012 au creat un stat ce trebuia să fie conform dorinţelor exprimate neoficial de către Occident. Astfel, România, a acceptat necondiţionat să-i fie distrusă industria şi agricultura, devenind o imensă piaţă de desfacere a produselor fabricate în Occident sau în ţări subordonate acestuia ce realizau o gamă diversificată de marfă cu licenţă vestică sau nord-americană. Beneficiind de complicitatea guvernelor care s-au succedat la putere, Occidentul a transformat România într-o ţară consumatoare, pierzând definitiv statutul de stat european producător şi exportator. Singura marfă pe care România a exportat-o, sub forme legale sau ilegale, la un preţ foarte scăzut, a fost forţa de muncă şi femeile destinate satisfacerii dorinţelor sexuale ale occidentalilor libidinoşi. În felul acesta, România a ajuns într-o puternică criză a elementului fundamental pentru dezvoltarea sa: lipsa tot mai mare de forţă de muncă tânără. În plus, pe teritoriul românesc, în prezent, circulă două tipuri de monede: leul şi euro, ultimul fiind puternic avantajat, la modul artificial, ceea ce a dus la sărăcirea majorităţii populaţiei. Pentru o mai deplină subordonare a românilor se caută şi chiar se reuşeşte impunerea unui sistem educaţional mai mult bazat pe lipsa valorilor estetice şi chiar culturale. Se urmăreşte acest lucru deoarece un stat populat cu indivizi inculţi este în avantajul politic, economic, financiar şi cultural al Occidentului. Chiar dacă pare exagerat, s-a reuşit ca România să devină doar un stat total subordonat, lipsit şi de minimul de importanţă financiară în cadrul general al Uniunii Europene. Pe scurt, chiar dacă mass media prezintă România în culori roz, niciun guvern occidental nu ne vrea puternici, nici chiar românii care emigrează. Să fim lucizi: cât timp este prost guvernată, această ţară nu este atractivă nici cel puţin pentru românii care au emigrat, nici pentru cei rămaşi acasă, aceştia din urmă oftând în sinea lor că nu au plecat cţnd mai puteau să o facă. De fapt, în România au rămas cei fraieriţi de politicieni, cei bolnavi şi… clientela politică.
4. SIMILITUDINI BALCANICE – Decăderea economică a Greciei, aducerea ei în incapacitate de plată, se datorează în totalitate acordării de privilegii fiscale de care beneficiează, de câteva decenii, Biserica ortodoxă elenă, armatorii şi, după cum a spus chiar actualul prim ministru, cele aproape 50 de familii ce controlează aproape toate sectoarele de activitate, inclusiv mass-media. Biserica, în ciuda schimbărilor intervenite, sub aspect social, a reuşit să păstreze neschimbate privilegiile pe care le deţine încă din Evul Mediul, nefiind obligată să plătească nicio taxă sau impozit. Mai mult chiar, asemenea confraţilor din spaţiul ortodox de la nord de Dunăre, preoţii greci practică evaziunea fiscală fără să-i ia nimeni la întrebări. Cele aproape 50 de familii foarte bogate, asemenea partidelor politice din perimetrul balcanic de la nord de Dunăre, au pus la punct un sistem clientelar care este călcat de fisc după cum bate vântul puterii politice. În ceea ce priveşte armatorii, nu există termeni de comparaţie cu zona carpato-danubiană, deoarece românii nu mai au flotă, ca efect indirect al Revoluţiei. Dacă şi Grecia ar fi avut o… Revoluţie, în ‘89, cine ştie care ar fi fost soarta flotei sale.
ALEXANDRU RÎBINSCHI este absolvent al Facultăţii de limbi şi literaturi străine, Universitatea Bucureşti, scriitor de proză s.f., a publicat în Almanahul Anticipaţia 1990 și este jurnalist…