de Aura CIUBOTARU

Pentru că viaţa ne-a fost dată, noi putem alege felul cum să o trăim. Fiindcă nimic din lume nu ne aparţine, putem să ne alegem doar atitudinea și felul cum să interrelaţionăm cu ceilalţi, cât şi ce să facem ca să ne îmbogăţim spiritual. Tot ce ne aparţine este ceea ce noi înşine construim: idealuri, valori pe care le considerăm de urmat.

Un om preocupat de filosofie are o percepţie proprie despre lume şi viaţă şi este îndreptăţit să o aibă. El vrea să vadă mai mult, mai departe şi îşi asumă consecinţele, el singur, pentru că are de ales între confort şi adevăr. În general, când îşi asumă să aleagă adevărul, preferă să rămână un observator şi atât. Nu se implică în situaţiile de care nu are cum să răspundă.

Acest „personaj” are o fire introspectivă, iar cunoscându-se pe sine, tocmai că ştie să acţioneze în orice situaţii date, fie spunând ce „trebuie”, fie, adesea, pasiv, lăsând impresia că nu are nimic deosebit de spus. Filosofii nu caută să răspundă la întrebări pretenţioase, iar pentru ei lucrurile sunt, de regulă, foarte simple.

Omul care are o atitudine filosofică ştie că nu are motive de a da sfaturi sau a ieşi în evidenţă, întrucât spiritul său, prin natura sa critic, ar contrazice adesea ceea ce ţine de simţul comun şi „echilibrul” natural, adică mersul obişnuit al lucrurilor, in care majoritatea dintre noi ne simţim confortabil.

Un filosof nu oferă certitudini, el oferă sugestii, fiindcă fiecare om are o înţelegere diferită şi un nivel diferit de evoluţie şi de experienţă. De multe ori, „un adevăr se spune în glumă”, iar comunicarea cea mai adevărată este atunci când subiectul rămâne subînţeles, iar ea îşi atinge scopul când s-a realizat acel „flash”.
Un filosof ştie care e limiat a ceea ce e, cât şi a ceea ce nu e în puterea „noastră“. El trăieşte în „sistem”, dar nu se aseamănă cu sistemul şi nu şi-l însuşeşte. El ştie să rămână deoparte, când nu e în puterea sa să schimbe ceva. Ştie să tacă şi să observe, când aşa este cazul.

Un filosof ştie să judece situaţiile şi să şi exprime opiniile în mod logic, aceasta înseamnă cu adevărat să comunici pentru ceilalţi, adică să le dai un „impuls” ca să poată realiza singuri ceea ce e adevărat, sau măcar să le lase de gândit… A filosofa e o atitudine, nu consider că poate deveni vreodată o profesie care să ofere soluţii concrete și definitive la problemele existeței. S-a înţeles deja, de ce e aşa.

Prin urmare, atitudinea filosofică interferează cu viaţa comună şi va rămâne un mod de a aborda lucrurile, situaţiile, relaţiile cu ceilalţi. Kant spunea că nu există o filosofie pe care să o putem învăța, nu putem învăța decât să filosofăm…

AURA CIOBOTARU este absolventă de filosofie, la Universitatea București și profesoară la Colegiul Național „Constantin CARABELLA” din Târgoviște…