Arhive etichete: Aura Ciobotaru

Aura CIOBOTARU BARBI – Cum să lăsăm lucrurile să fie?

aura_ciubotaru_68Viața între ideal și nonsens

Viața înseamnă câteva momente de magie, iar restul este o ceață gri.

Carl Jung spunea undeva: „Aproape nepregătiți, facem pasul către după-amiaza vieții. Mai rău decât atât, facem pasul cu presupunerea falsă că adevărurile și idealurile noastre ne vor servi cum ar trebui. Dar nu putem sa trăim după-amiaza vieții în acord cu programul din dimineața vieții. Pentru că ceea ce a fost grandios dimineața, va deveni minuscul seara. Și ceea ce dimineața era adevărat, seara va fi devenit o minciună.” Continuă să citești

Aura CIOBOTARU – De ce vrem să uităm?

aura_ciubotaru_68Toate lucrurile au începutul lor, un timp al lor, şi au un sfârşit. Este firesc să parcurgem toate etapele unui timp care ne este dat. În fiecare din aceste etape, suntem împreună cu alţi oameni, mai apropiaţi sau mai puţin. Uneori avem aşteptări mai mari pentru viitor, alteori ne centrăm mai mult pe ceea ce este frumos acum. Avem firi şi personalităţi diferite, interacțiunile cu ceilalţi, pentru o perioada de timp mai mică sau mai mare, ne influenţează mai mult sau mai puţin felul de a percepe viaţa şi lumea, propriile trăiri, credinţe, convingeri, merite, renunţări. Dar de fapt însă, chiar dacă nu pare aşa, în cea mai mare parte, momentele cele mai importante ale vieţii le traim singuri… chiar în mijlocul celorlalţi… pentru că viaţa mea o port cu mine, peste tot. Continuă să citești

Aura CIOBOTARU – Poveste (mic îndreptar pentru iubire)…

aura_ciubotaru_68

Ieșiseră în oraş şi uneori e aşa: o simplă idee pe care o sădești în minte și intră în inconştient, unde o pui fie și ca experiment, capătă o putere pe care nu o mai poți controla. Ci ea te poate controla pe tine, acum. Ideea nu e precum ceva la care tu te gândești, mai des sau mai puțin des. Ideea despre care vorbesc era ceva ce ea ştia. Fiindcă o încuiase adânc în mintea ei. Ea voise să facă un experiment. Și dacă ideea era acolo, ideea că ei doi vor trăi un moment frumos împreună, ea știa că orice ar fi, ei vor trăi momentul acela.. Continuă să citești

Aura CIOBOTARU – Între iubire și uitare

aura_ciubotaru_68Iubirea nu există. Trăim între iubire şi uitare. Nu există nici fericirea, pentru că în orice clipă următoare decorul se poate schimba. Există momente de timp, în care trăim secvenţe din… iubire şi fericire.. Dar noi nu vrem să ne minţim vorbind despre ce a fost. Sigur că a fost real ce a fost.  Continuă să citești

Aura CIOBOTARU – Cei care nu există

aura_ciubotaru_68Sunt oameni care vin în lume şi trăiesc fiecare experienţe diferite. Unii vin să caute cunoașterea, alţii caută o viaţă liniştită, alţii se mulțumesc cu lucruri care le oferă plăcerile simple, alţii le caută pe cele superioare, alţii vin fiindcă au ceva de spus şi de transmis, însă fie cu ce menire, fiecare venim fără a avea ştiinţă de momentul ori timpul când venim. Continuă să citești

Aura CIOBOTARU – În seara de acum…

aura_ciubotaru_68O prietenă de pe facebook scria că își dorește să se întâmple o magie pentru ea, în seara asta…

Magia e uneori fără ca „ceva” special să „se întâmple”. Eu simt, de exemplu, seara asta, mai plină de magie decât altele. Sau într-un loc, uneori, e mai multă magie decât în altul. Ce e magia? Magia pe care și-o doresc oamenii care pot și să mai viseze. În viața de lucruri obișnuite, o viață frumoasa, de altfel, pentru cine știe asta…  Continuă să citești

Aura CIOBOTARU – Un altfel de timp

aura_ciubotaru_68Cum ar fi să ne imaginăm o poveste, în care viaţa şi timpul personajului ei ar fi altfel decât timpul obişnuit şi decât o viaţă obişnuită? Oare vom putea concluziona ceva, despre un asemenea personaj, sau îi vom putea găsi o determinare, îi vom putea da un loc? Poate a venit timpul unor dezvăluiri, iar personajul sunt eu. Continuă să citești

Aura CIOBOTARU – Singurătatea singurătăţii

aura_ciubotaruAm să încerc sa formulez un răspuns pentru toţi filosofii care au considerat singurătatea a fi un privilegiu, al omului superior. De asemenea, am să încerc să răspund celor care, în acord cu o înţelepciune şi capacitate a lor superioară, au ales această atitudine, ca un mod de a se raporta la realitatea socială cât şi la propria persoană, în funcţie de aspiraţiile şi preferinţele lor individuale. A alege cât şi a accepta singurătatea, înseamnă să ai o putere de a face asta. Continuă să citești